CSN MERIDIAN: Viitoarele creşteri salariale trebuie să ţină cont şi de categoriile profesionale care au fost tratate incorect

Viitoarele creşteri salariale trebuie să ţină cont şi de categoriile profesionale care din 2017 până la această dată au fost tratate incorect prin politica salarială din ţara noastră, atrage atenţia Confederaţia Sindicală Naţională (CSN) Meridian, informează Agerpres.

"Pe termen scurt şi în perspectiva viitoarelor rectificări sau exerciţii anuale bugetare, pentru a asigura pacea socială, este foarte important ca viitoarele creşteri salariale să ţină cont şi de categoriile profesionale care din 2017 până la această dată au fost tratate incorect prin politica salarială din ţara noastră: muncitorii din sectorul privat şi public, personalul nemedical din sănătate sau personalul nedidactic din învăţământ; personalul contractual din unităţile Ministerului Apărării, alte categorii profesionale care trebuie să fie identificate şi pentru care trebuie să se facă dreptate. Situaţia şi perspectivele regiunilor miniere şi industriale şi în general, a comunităţilor puternic afectate de restructurările industriale din ultimele 3 decenii impune o mai bună coordonare între autorităţile locale, naţionale şi europene pentru a asigura un nivel optim de coeziune socială şi teritorială în România şi în UE", se precizează în comunicatul organizaţiei.

Potrivit sursei citate, investiţiile în infrastructura de transport (feroviar, rutier, aerian, navigaţie fluvială şi maritimă), în sistemul energetic, în infrastructura care deserveşte agricultura (sisteme moderne de irigaţii, centre de procesare legume fructe, sere pentru producţia extrasezon, pieţe pentru producătorii autohtoni, etc), investiţiile pentru menţinerea şi modernizarea industriei româneşti de apărare sunt acele categorii de investiţii recunoscute în lumea întreagă ca fiind necesare pentru a asigura redresarea şi rezilienţa economiilor la nivel local, naţional şi global.

"Securitatea unei naţiuni depinde atât de capacitatea guvernelor de a face faţă unor provocări externe, dar mai ales de capacitatea autorităţilor de a gestiona corespunzător factorii interni care sunt esenţiali consolidării păcii sociale şi a unui climat de securitate, siguranţă şi de ordine publică.

Creşterea accelerată a preţurilor la bunurile şi serviciile de strictă necesitate în urma pandemiei, a conflictului armat din Ucraina dar şi a politicilor nerealiste ale Uniunii Europene privind clima, precum şi politica salarială austeră şi părtinitoare a Guvernului României, conduc la erodarea climatului de pace socială în România şi induc o stare de instabilitate în plan social şi politic. România este unul dintre puţinele state din UE care, datorită bogăţiei şi diversităţii resurselor naturale, ar trebui să aibă o autonomie strategică consolidată din perspectiva securităţii alimentare şi energetice. Dacă nu o are, aceasta se datorează în mare parte acţiunilor politice incorecte întreprinse de-a lungul timpului. Din păcate, la nivel politic lipseşte o atitudine fermă pentru prioritizarea investiţiilor care au un efect de levier pentru domeniile strategice de acţiune şi care pot crea oportunităţi de dezvoltare pentru fiecare cetăţean, consolidând astfel comunităţi reziliente, capabile să înfrunte orice situaţie dificilă din prezent şi din viitor", subliniază documentul.

Organizaţia susţine că pentru a avea instituţii publice care funcţionează corect şi eficient este nevoie de stabilitate instituţională şi personal bine pregătit, iar din această perspectivă politizarea excesivă a instituţiilor publice are ca efect deprofesionalizarea sistemului public şi erodarea încrederii cetăţenilor în serviciile publice de interes general oferite de autorităţile din România. În acest sens, Confederaţia Sindicală Naţională Meridian a semnalat recent unele situaţii care au apărut la Romsilva, ANAR, SNAM etc.

"Educaţia şi pregătirea profesională şi procesul de alfabetizare digitală în România trebuie amplificată şi extinsă către grupurile ţintă relevate. De asemenea ar trebui găsite soluţii pentru reîntinerirea resurselor umane. O politică înţeleaptă de pensionări anticipate justificate ar putea să ajute la realizarea acestui obiectiv, mai ales că avem deja legislaţie adoptată în acest sens pentru unele sectoare de activitate cum ar fi: transporturi feroviare, minerit, silvicultura, poliţie locală, industrie de apărare", se mai spune în comunicat.

De asemenea, CSN Meridian prezintă două situaţii semnalate în contextul CNTDS-ului de miercuri, de Uniunea Sindicatelor TESA din Sănătate şi de Federaţia Naţională a Muncii, urmând ca ulterior, în funcţie de agenda premierului, să se poată stabili de comun acord cu prim-ministrul o întâlnire de lucru cu liderii organizaţiilor sindicale din structura Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, aşa cum s-a promis la întâlnirea din data de 4 mai 2022.

"Uniunea TESA rămâne ferm pe poziţia contestării discriminării personalului nemedical de suport tehnic-economic-administrativ din Sănătate, situaţie care s-a declanşat odată cu aplicarea Legii 153/2017, în prezent încă nerezolvată ! Uniunea TESA atrage atenţia ca simpla aplicare a Legii 153/2017 nu va rezolva problema de fond a personalului TESA din Sănătate, astfel încât ecartul halucinant şi nedrept faţă de personalul medico-sanitar se va menţine şi în continuare. Este necesară o analiză serioasă şi o negociere privind o noua grilă de salarizare pentru personalul TESA care să reducă ecartul. Uniunea TESA atrage atenţia asupra continuării discriminării grave a personalului BBC din sănătate în raport cu personalul medico-sanitar. Uniunea Tesa contestă politica inconstantă a actualului guvern privind diferitele categorii de salariaţi din sănătate. Astfel, este inadmisibil ca în timp ce Uniunii TESA, demnitarii statului român le explică că "este o situaţie financiară grea a ţării", angajaţilor din Ministerul Sănătăţii şi altor ministere li se vor ridica salariile cu 25% din salariul brut! Uniunea TESA solicită ca reparaţiile privind Grila 2022, de la 1 iulie 2022, să se aplice şi personalului TESA din Sănătate", se spune în mesajul menţionat.

Totodată, Uniunea TESA apreciază negativ proiectul legislativ adus în dezbaterea Comisiei pentru Dialog Social de la Ministerul Sănătăţii privind strategia de resurse umane din sănătate (pe 10 ani), "ca fiind un document cu un înalt grad de formalism, scris doar de dragul de a fi scris şi în care personalul TESA lipseşte cu desăvârşire".