Incapacitatea de absorbţie a fondurilor europene de către ţara noastră este dată de lipsa unor proiecte eligibile să primească credite nerambursabile. Pentru întocmirea unui proiect cu şanse reale să fie avizat de Uniunea Europeană este necesar, de obicei, să se apeleze la un specialist, la o firmă de consultanţă.
Este important ca administraţiile publice să angajeze astfel de firme dar serviciul este foarte costisitor pentru anumiţi întreprinzători privaţi. Dacă vă apucaţi pe cont propriu de alcătuirea dosarului pentru solicitarea unui fond european trebuie să ştiţi că nu e deloc uşor. Iar costuri vor exista oricum, chiar dacă mai scăzute (pentru evaluări, audite etc). Din păcate aceste aspecte îi descurajează pe agenţii economici să pornească un astfel de demers. Oportunităţile sînt reale şi numeroase.
Punctul cheie al dosarului prin care se cere un credit nerambursabil îl reprezintă proiec-tul. "Peste tot, în ţările care au aderat, am văzut că proiectele nu s-au făcut cum trebuie," mărturiseşte Robin Smail, lector al Institutului European de Administraţie Publică (EIPA). Este vital ca documentul să conţină foarte bine structurate obiectivele urmărite. Fără un scop care să corespundă filozofiei europene, proiectul nu are şanse să fie aprobat. Cu alte cuvinte, de beneficiile rezultate din investiţie să nu se bucure doar o firmă ci şi un grup de persoane, o regiune (de preferat defavorizată), o piaţă.
Este adevărat că cele mai eligibile proiecte sînt ale instituţiilor şi administraţiei publice pentru că vizează creşterea bunăstării pentru sectoare economice întregi, categorii sociale sau regiuni vaste. Dar asta nu limitează accesul privatului.
Un proiect bun cuprinde patru paşi obligatorii. În prima fază trebuie descrisă situaţia actuală în relaţie cu domeniul vizat de investiţie. Dacă, de exemplu, doriţi să creaţi o fermă de culturi cu plante oleaginoase, veţi prezenta starea de fapt a pieţei specifice (suprafeţe cultivate, costuri, preţ de valorificare, necesar, importuri, exporturi etc). A doua etapă cuprinde tocmai ţintele propuse şi termenele. În al treilea rînd se va explica modul de acţiune, exact ce se va face (achiziţii, construcţii, angajări). Iar la final, al patrulea pas îl reprezintă modul în care se va face evaluarea rezultatelor (inclusiv o analiză SWOT - puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări).
Domnul Robin Smail a atenţionat asupra importanţei pe care comisiile europene o acordă analizei SWOT. Întregul proiect trebuie caracterizat de logică şi transparenţă, în primul rînd cu referire la partea financiară. Toate cheltuielile să fie minuţios justificate.