DACĂ AR PUTEA FUNCŢIONA LA POTENŢIAL Baciu (LAPAR): Agricultura ar putea pune în mişcare industria ţării

Agricultura ar putea pune în mişcare industria ţării dacă ar funcţiona la potenţialul de care dispune, a declarat, ieri, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu. Domnia sa a precizat: "Nu cred că mai este necesar să spun că acest domeniu de activitate, în condiţiile în care ar funcţiona la capacitatea şi potenţialul de care dispune, ar putea pune în mişcare industria ţării din amonte şi aval, pe orizontală şi verticală. Să nu mai vorbim de securitatea alimentară care ar putea fi pe deplin asigurată. De douăzeci şi ceva de ani agricultorii se zbat în nevoi, se luptă efectiv pentru a pune în mişcare o maşinărie uzată moral şi fizic. Se impune, fără îndoială, modernizarea agriculturii, proces demarat, dar care se desfăşoară într-un ritm ce nu ne dă speranţa că vom depăşi curând această stare de lucruri".

Potrivit acestuia, Guvernele Româ-niei din ultimele două decenii, politicienii, n-au înţeles importanţa agriculturii pentru naţiune, motiv pentru care acest sector este amintit numai în campaniile electorale sau la întâlnirile cu agricultorii după care era trecut la "şi altele".

Laurenţiu Baciu a reamintit că fermierii, în repetate rânduri, au solicitat celor cu putere de decizie, direct sau prin Ligă, rezolvarea problemelor cu care se confruntă, dar nu întotdeauna au găsit parteneri de dialog cu care să intre în consonanţă. Preşedintele LAPAR a adăugat: "Lipsa cadastrului agricol şi a celui de proprietate este cea mai mare problemă cu care se confruntă România la ora actuală - declara în urmă cu ceva vreme secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Barna Tanczos. Nu pot trece peste acest subiect fără a reaminti tuturor şi în mod deosebit autorităţilor, că pământul este principalul mijloc de producţie, este un bun naţional ce nu trebuie înstrăinat".

• LAPAR propune iniţierea unor acte normative pentru comasarea terenurilor agricole

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) propune iniţierea unor acte normative pentru comasarea terenurilor agricole, care să aibă în vedere doleanţele proprietarilor dar şi interesul naţional. "Propunem iniţierea de acte normative care să conducă la comasarea terenurilor, ţinând seama de doleanţele proprietarilor, dar şi de interesul naţional care trebuie să primeze. În ceea ce priveşte utilizarea eficientă a fondului funciar, a rezultatelor cercetării în domeniu, precum şi necesitatea luării unor măsuri privind protecţia mediului mai ales în condiţiile schimbărilor climatice considerăm absolut obligatoriu utilizarea ultimelor cercetări în domeniu", mai spus Laurenţiu Baciu. Pe de altă parte, acesta a arătat că speră ca, prin înfiinţarea Camerelor agricole, cel puţin o parte din problemele fermierilor referitoare la exploatarea eficientă a pământului, aprovizionarea cu input-uri, valorificarea producţiei sau reprezentativitate să fie rezolvate.

Preşedintele LAPAR a menţionat că utilizarea, în cultură, a organismelor ameliorate genetic este una din soluţiile care ar putea conduce la diminuarea poluării mediului, dar şi la reducerea, cel puţin în parte, a efectelor crizei alimentare care ameninţă omenirea.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, a arătat, recent, că doreşte înfiinţarea unei bănci funciare care să ajute la comasarea terenurilor, în vederea creşterii productivităţii exploataţiilor româneşti. O bancă funciară ar avea dreptul de a cumpăra terenurile mici, în vederea comasării, după care acestea ar putea fi concesionate fermierilor. România are, în prezent, 1.048.000 de exploataţii subvenţionate, din care 978.000 sunt parcele mai mici de 10 hectare fiecare.

• Agricultorii, cei mai buni platnici

Agricultorii s-au dovedit cei mai buni platnici, iar investiţiile în agricultură cel mai uşor şi rapid de recuperat, a declarat Laurenţiu Baciu. Domnia sa a precizat: "Stimaţi bancheri, vreau să vă reamintesc că nu agricultura a falimentat bănci. Agricultorii s-au dovedit, aşa cum am mai spus-o, cei mai buni platnici, cei mai buni colaboratori ai celor care i-au finanţat. Pe de altă parte, inves-tiţiile în agricultură s-au dovedit a fi cel mai uşor şi rapid de recuperat. Şi încă ceva, 15-20 de ani v-aţi îmbogăţit pe seama economiei româneşti, inclusiv pe seama agriculturii. Cred că a sosit momentul măcar să echilibrăm lucrurile. Să mai îmbogăţim şi agricultorii şi ţara".

Preşedintele LAPAR a reafirmat că, pentru a facilita accesul fermierilor la credite, a propus, în mai multe rânduri, înfiinţarea unei bănci agricole şi crearea creditului ipotecar. Preşedintele LAPAR a adăugat: "Sunt aspecte încă nerezolvate asupra cărora insistăm în continuare. Nu este greu, doar să se vrea. În ceea ce priveşte relaţiile fermierilor cu Fondul de Garantare a Creditului Rural, apreciem că în absenţa acestuia, poate 80-90% din investiţiile majore în agricultură şi nu numai în acest sector n-ar fi posibil de realizat, mai ales în condiţiile în care băncile solicitau uneori peste 130% garanţii, inclusiv pentru dobânzile aferente creditelor".

• Cioloş: Agricultorii din România vor putea beneficia de 3 miliarde euro în plus în noua PAC

Agricultorii din România vor putea să beneficieze, prin noua Politică Agricolă Comună, de 3 miliarde euro în plus faţă de alocarea care exis-tă în perioada bugetară actuală, a declarat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, într-o înregistrare pentru reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), prezentată ieri, într-o conferinţă pe teme agricole.

Dacian Cioloş a explicat: "Româ-nia este unul din puţinele state membre pentru care alocarea financiară pentru PAC pe următoarea perioadă va creşte, atâta vreme cât va exista un număr mare de state membre dintre vechile state membre pentru care plăţile directe vor scădea în anii următori, şi alte state care vor rămâne cam la acelaşi nivel de plăţi directe". Potrivit acestuia, citat de Agerpres, noua PAC este prima reformă profundă la care România ia parte în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Cioloş a spus: "Unul dintre obiectivele pe care le-am avut a fost să putem menţine un buget solid, consistent şi pentru perioada următoare bugetară în ciuda presiunilor care continuă să existe asupra bugetului european datorită situaţiei economice şi bugetare dificile prin care trec majoritatea statelor membre. Va trebui să venim cu o reformare a unor instrumente ale politicii agricole comune care să fie mai credibile în ochii contribuabilului european. De aici sunt mai multe măsuri de trans-parenţă, o ţintire mai precisă a utilizării fondurilor europene prin PAC, o redefinire a sistemului de plăţi directe, propunerea de limitare a plăţilor directe pentru fermele mari şi foarte mari şi această schemă de plată simplificată pentru fermierii mici. Asta nu înseamnă că este o reformă împotriva fermelor mari. Este o reformă care are mai multă echitate, claritate, transparenţă şi eficienţă în utilizarea fondurilor". Potrivit acestuia, chiar dacă se aplică această plafonare a plăţilor directe pentru fermele mari şi foarte mari, fondurile care sunt degajate rămân în România. "Toate fermele vor putea beneficia de această finanţare în realizarea anumitor proiecte de investiţii sau alte proiecte necesare pentru dezvoltarea capacităţii de producţie, a calităţii, a dezvoltării de noi pieţe şi aşa mai departe", a mai afirmat comisarul european.