Dan Dungaciu: "Accentul pe Siria şi provocările din Sud pot să ducă la concesii faţă de Rusia"

Valul de refugiaţi din Siria a şters aproape total de pe agenda publică problema Ucrainei, acesta fiind contextul care precede Summitul NATO, din 2016.

În opinia lui Dan Dungaciu, director Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, accentul pe Siria şi provocările din Sud pot să ducă la concesii faţă de Rusia.

Domnia sa a explicat că arhitectura de securitate a NATO este bazată pe două idei fundamentale: ameninţările care vin dinspre Est - Rusia, Crimeea - şi cele care vin dinspre Sud - mişcările insurgente, aflate până de curând în balanţă.

"Ceea ce vom discuta de acum înainte, inclusiv la nivelul poziţionării NATO, este riscul unui dezechilibru între cele două flancuri", a spus Dan Dungaciu, adăugând: "Există riscul, din perspectiva noastră, a Estului, ca Sudul să devină mai ameninţător.

Asta presupune probleme pentru toţi membri NATO, inclusiv pentru România, pentru că această atmosferă precede summitul NATO de la Varşovia din 2016, unde NATO va trebui să ia decizii. Vor fi acestea în concordanţă cu cele din ţara noastră sau vor fi decizii care vor pune accentul pe Sud?

Aceasta este una dintre marile provocări de securitate, în termeni globali, pe care le prezintă actuala stare de fapt sau actualul val de migraţie, care ne pune atâta probleme în acest moment".

Conform domnului Dungaciu, ţara noastră va trebuie şi ea să se poziţioneze, în acest context: "Summitul din Varşovia conturează două tabere - cea care spune că Estul nu mai este atât de ameninţător şi că poţi să ai o negociere acolo, chiar dacă Estul este reprezentat de Vladimir Putin, şi cea care spune că Sudul este ameninţător pentru că nici măcar nu ştim despre ce este vorba şi nici nu prea poţi să negociezi acolo".

În opinia domnului Dungaciu, vor exista consecinţe semnificative la nivelul ponderii pe care unele state le vor avea în NATO: "Este posibil ca România să fie pusă într-o situaţie în care să se raporteze într-un fel la Europa Vestică şi într-un alt fel faţă de statele cele mai dure, ca poziţie, din NATO, respectiv ţările baltice şi Polonia.

Asta va fi o dilemă de securitate pe care va trebui să ne-o asumăm politic, pentru că aceasta este o decizie politică. Te duci cu Polonia şi ceri occidentalilor şi americanilor inclusiv baze NATO pe teritoriul statelor estice sau iei o poziţie mai temperată?"

Dan Dungaciu apreciază că este posibil ca provocările care vin pe termen scurt şi mediu, inclusiv din Siria, să funcţioneze pe relaţia cu Rusia, pe principiul vaselor comunicante. Domnia sa a explicat: "Adică, accentul pe Siria şi provocările din Sud pot să ducă la concesii faţă de Federaţia Rusă, adică faţă de dosarul Ucraina. Este posibil să vedem, treptat. dispărând de pe agenda publică problema Ucraina. Mai departe, asta se va încheia cu o pondere mai mare în NATO a statelor occidentale din UE, în special Germania, decât ponderea pe care va dori să şi-o asume Statele Unite, de aici înainte.

Tot acest context care urmează cred că va pune probleme României în aşa fel încât, nici dacă ar vrea nu ar putea să se pună în poziţia de «pilotat», pentru că nu se ştie de către cine. (...)

La marea negociere încă nu am ajuns. Va fi o masă la care foarte puţini vor fi invitaţi. În diplomaţie se spune că dacă nu eşti la masă, rişti să fii în meniu. Unii probabil vor fi în meniu".

• Baconschi: "Avem un început de criză de civilizaţie"

Fostul ministru de externe, Teodor Baconschi, este de părere că avem un început de criză de civilizaţie.

"Referitor la decizia NATO, Alianţa va lua exact decizia care să corespundă sentimentului de ameninţare trăit de cei mari din NATO", a spus domnia sa, adăugând: "Cei mari se vor simţi mai degrabă ameninţaţi de ce se întâmplă în flancul sudic.

De ce este o criză de civilizaţie? Pentru că, în vreme ce Statele Unite, Noua Zeelandă, Canada, Australia, Japonia îşi permit o politică de imigraţie mult prea selectivă şi spun foarte limpede «Avem nevoie de imigranţi albi, cu studii superioare şi fără cazier penal», Uniunea Europeană este singura care paralizează, care are un discurs umanitar, inaplicabil, care excede mijloacele ei logistice. Acest discurs o pune în situaţia Germaniei, care, de la o săptămână la alta, a făcut o întoarcere de politică de 180 de grade, incredibilă. Aceleaşi figuri oficiale care au propovăduit deschiderea, umanitarismul global, au spus că Germania poate primi 800.000 de refugiaţi, până la sfârşitul acestui an, au revenit cu un discurc care suspendă Schengen, închide graniţele".

În opinia fostului ministru, răpunsul în faţa crizei de civilizaţie este "mai puţină corectitudine politică, ca ideologie dogmatică menită să inhibe bunul simţ al pragmatismului politic".

Potrivit lui Teodor Baconschi, această criză ne poate ajuta să revalorizăm identitatea şi rădăcinile iudeo-creştine ale civilizaţiei europene, pentru a vedea ce este compatibil şi ce nu.

"Pentru acest lucru, este nevoie de o dezbatete mai puţin convenţională şi de lideri care sunt în stare să pună diagnosticul corect şi au curajul unuor decizi politice poate dure", a mai spus domnia sa.