DĂNUŢ ANDRUŞCĂ: "Cea mai mare reuşită a Ministerului Economiei - demararea proiectului BRUA 1"

• Andruşcă: "Gazul românesc va ajunge peste Prut la sfârşitul anului 2019 sau, cel mai târziu, la începutul lui 2020"

Demararea lucrărilor la proiectul BRUA, faza 1, care a luat startul în aprilie, este cea mai mare reuşită a Ministerului Economiei, a spus, vineri, Dănuţ Andruşcă, ministrul Economiei, precizând că Transgaz construieşte deja conducta şi staţiile de comprimare necesare.

Andruşcă a menţionat, citat de Agerpres, că BRUA 1 este un proiect strategic pentru România, pentru Ministerul Economiei şi pentru Transgaz. Valoarea totală a BRUA 1 se ridică la 478,6 milioane de euro.

Ministrul de resort a declarat: "Calendarul lucrărilor va fi respectat întocmai, pentru că este un proiect de investiţii mult prea important ca să existe devieri de la grafic. BRUA 1 ne va garanta nouă şi celorlalte ţări europene că vom avea acces la cel puţin trei surse diferite de energie. În plus, toate statele din regiune vor fi interconectate cu restul Europei. Pe termen lung, acest lucru înseamnă gaz ieftin.

Autorităţile de la Bucureşti ţin întotdeauna cont de cele mai recente evoluţii şi tendinţe, care au impact asupra rutelor de transport a gazelor naturale la nivel european. România beneficiază de avantajele localizării geografice pe coridoare importante de transport şi acces la potenţialele resurse majore de gaze naturale. Avem în vedere că se profilează două noi surse importante de aprovizionare cu gaze naturale: depozitele din regiunea Mării Caspice şi zăcămintele recent descoperite în Marea Neagră".

Oficialul a menţionat că ţara noastră a intrat şi pe piaţa de gaz din Republica Moldova, prin cumpărarea VestMoldTransgaz. Gazul românesc va ajunge peste Prut la sfârşitul anului 2019 sau, cel mai târziu, la începutul anului 2020.

Dănuţ Andruşcă a mai spus: "Transelectrica este o companie strategică pentru România, care nu acţionează doar în graniţele ţării. În semestrul I al acestui an, Transelectrica a pus în funcţiune investiţii de circa 166 de milioane de lei. Transelectrica are un plan ambiţios de investiţii pentru acest an. Printre priorităţile din acest an se află închiderea inelului naţional de 400 kV, care va creşte furnizarea sigură a consumului la nivel naţional; retehnologizarea şi modernizarea instalaţiilor, creşterea capacităţii de transport".

Potrivit acestuia, Transelectrica are şase proiecte de investiţii pe lista proiectelor de interes comun a Comsiei Europene, iar pentru unul a obţinut deja, în semestrul I, o cofinanţare de circa 28 de milioane de euro - LEA Cernavodă - Stâlpu".

Printre altele, Dănuţ Andruşcă a precizat că Industria Naţională de Apărare, unul dintre domeniile care fac din Ministerul Economiei o instituţie strategică, beneficiază în 2018 de cele mai multe fonduri pentru investiţii din ultimii zece ani. Au fost acordate 69 de milioane de lei pentru investiţiile din industria de apărare.

• Andruşcă: "Industria funcţionează şi funcţionează chiar bine, sustenabil"

Industria, motorul economiei româneşti, funcţionează şi funcţionează chiar bine, sustenabil, a mai spus, vineri, ministrul Economiei, în cadrul conferinţei de bilanţ pe primul semestru.

Oficialul a declarat: "România este lider european în ceea ce priveşte creşterea producţiei industriale. Creşterea anuală a producţiei industriale în luna aprilie a fost de 6%, a doua din UE. Totodată, România a înregistrat şi a doua cea mai mare creştere trimestrială a producţiei industriale: plus 2,1%".

Acesta a afirmat că în bugetele de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 ale operatorilor economici din portofoliul Ministerului Economiei a fost previzionată reducerea plăţilor restante cu 53,7% faţă de cuantumul înregistrat la sfârşitul lui 2017. Aceste plăţi restante vor fi reduse cu 613 milioane lei.

În ceea ce priveşte investiţiile, Andruşcă a menţionat că, pentru acest an, operatorii economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei au planificat investiţii în valoare totală de 2,906 miliarde de lei, faţă de 538 milioane de lei, nivel realizat în anul 2017.

Printre realizările de la Economie, Dănuţ Andruşcă a precizat că se află şi redobândirea controlului statului asupra şantierului Naval din Mangalia, ceea ce a rezolvat o situaţie de blocaj care trena de la sfârşitul anului 2017.

"Echipa Ministerului Economiei a negociat în favoarea statului român şi în sprijinul forţei de muncă înalt calificată din şantier. Mă bucur să vă anunţ că, în prezent, la şantierul Naval din Mangalia se fac angajări", a afirmat Andruşcă.

De asemenea, ministrul Economiei a precizat că o măsură importantă din programul de guvernare este cea referitoare la resursele minerale.

"Pe 18 martie, cele trei legi - a Apelor, a Minelor şi a Redevenţelor - au fost preluate de la Ministerul Economiei la Secretariatul General al Guvernului. Echipa de la Minister s-a ocupat în continuare, alături de cei de la Secretariatul General al Guvernului, de finalizarea textelor legislative. În prezent, Legea Minelor şi Legea Apelor Minerale, precum şi normele de aplicare pentru aceste legi sunt elaborate şi se află la SGG. În ceea ce priveşte redevenţele, s-a ajuns la concluzia că soluţia optimă de reglementare este introducerea acestora în legislaţia specifică a fiecărui domeniu. În perioada imediat următoare, legile menţionate vor intra în procesul de transparenţă decizională", a mai spus Dănuţ Andruşcă.

Potrivit sursei citate, Ministerul Economiei a lucrat în 2018 pentru extinderea listei de inventariere a siturilor contaminate în vederea dezvoltării de investiţii Brownfield. Lista a fost extinsă cu 32 de situri miniere cu probleme complexe de mediu. Numărul total de situri miniere inventariate a ajuns la 89, iar un program de reabilitare al acestora va fi realizat cu fonduri europene.

În ceea ce priveşte investiţiile de tip Greenfield, Ministerul Economiei a promovat un memorandum referitor la iniţierea unor demersuri necesare relansării activităţii în domeniul industriei metalurgice, un prim pas necesar pentru buna funcţionare a unei uzine metalurgice la Zlatna.

În opinia ministrului, construcţia unei capacităţi noi metalurgice la Zlatna este condiţionată de existenţa unei mase critice de minereu pe care, singură, Cuprumin nu o poate asigura, fiind necesară şi cooptarea capacităţii productive de la Moldomin. În acest sens, se are în vedere achiziţionarea de către Cuprumin a activelor miniere de la Moldomin, aflată în procedura de faliment.