Datoriile publice record accelerează creşterea datoriei globale

Creşterea datoriei globale s-a accelerat în primele nouă luni ale anului, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF), şi a ajuns la un nou record, de 322,9 trilioane de dolari, după o creştere de 11,96 trilioane faţă de sfârşitul anului trecut.

Avansul trimestrial a fost de circa 9,9 trilioane de dolari. Creşteri trimestriale mai mari, de peste 11 trilioane de dolari, s-au înregistrat doar în perioada crizei financiare globale şi a pandemiei.

Contribuţiile economiilor avansate şi a celor emergente la creşterea datoriei globale în primele trei trimestre au fost relativ apropiate, de 6,1 trilioane, respectiv 5,8 trilioane, în condiţiile unor creşteri trimestriale de 6,3 trilioane, respectiv 3,6 trilioane în T3 2024.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat o scădere cu 0,9 puncte procentuale în T3 2024 şi a ajuns la 326,5%, cu circa 30 de puncte procentuale sub maximul istoric atins în perioada pandemiei (vezi graficul 1).

Scăderea poverii datoriei globale a avut loc pe fondul unei creşteri a PIB-ului global nominal cu 3,3 trilioane de dolari, până la un nou record, de 98,9 trilioane de dolari, determinat mai ales de creşterea preţurilor, în condiţiile temperării creşterii economice în termeni reali.

Conform datelor de la IIF, povara datoriilor a scăzut semnificativ în Grecia, cu 5,2 puncte procentuale, până la 294,1% din PIB, şi în Turcia, cu 4,2 puncte procentuale, până la 95,1% din PIB.

Cele mai mari creşteri din primele trei trimestre ale anului s-au observat în Ungaria, Irlanda, Nigeria, Suedia şi Brazilia.

În timp ce povara datoriilor din economiile dezvoltate şi-a continuat tendinţa descendentă şi a ajuns la 374,9% din PIB, cel mai redus nivel din ultimii 16 ani, povara datoriilor pentru economiile emergente a atins un nou record în T3 2024, de 245,4% din PIB, cu peste 25 de puncte procentuale peste nivelul din perioada anterioară pandemiei.

Eficienţa datoriilor în stimularea creşterii economice continuă să se menţină la un nivel scăzut, în condiţiile în care avansul anual din T3 2024, de 20,5 trilioane, a fost însoţit de o creştere a PIB-ului nominal de 6,3 trilioane. Astfel, o creştere anuală a datoriilor cu 1 dolar a condus la o creştere economică nominală de 0,31 dolari, după o creşteri de 0,32 dolari în cele două trimestrele anterioare.

Datoria totală la nivelul economiilor emergente a înregistrat o creştere anuală de circa 5,8 trilioane de dolari în T3 2024, până la noul record de 104,9 trilioane, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a crescut cu circa 6,1 trilioane de dolari, până la 218 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri trimestriale de 6,3 trilioane (vezi graficul 2).

După repartizarea pe sectoare, datoriile gospodăriilor au crescut până la 61,6 trilioane de dolari în T3 2024, de la 59,7 trilioane în trimestrul precedent, iar datoriile companiilor nefinanciare au înregistrat o creştere de 2,5 trilioane, până la 93,4 trilioane de dolari.

Datoriile guvernamentale au înregistrat cea mai mare creştere trimestrială, de 3,8 trilioane de dolari, până la 95,4 trilioane (97,5% din PIB-ul global), iar datoriile companiilor din sectorul financiar au crescut cu 1,7 trilioane, până la 72,5 trilioane (77,1% din PIB-ul global).

La nivelul economiilor dezvoltate, datoriile guvernamentale au înregistrat o creştere trimestrială de 2,1 trilioane de dolari, până la 65 de trilioane (113% din PIB), iar datoriile guvernamentale din economiile emergente au crescut cu 1,7 trilioane de dolari, până la 30,4 trilioane de dolari, respectiv 71,4% din PIB.

Institute of International Finance avertizează că "deşi ritmul acumulării datoriei publice mondiale între 2020 şi 2024 a fost mult mai lent decât în cei patru ani precedenţi, deficitele bugetare mari ale guvernelor sugerează o accelerare rapidă a împrumuturilor în următorii patru ani".

IIF estimează că datoria publică mondială se va apropia de 130 de trilioane de dolari până în 2028, cu aproximativ 35% mai mare decât nivelul actual, de circa 95 de trilioane.

Această prognoză ar putea să fie depăşită semnificativ, în condiţiile în care se observă o "subestimare cronică" a nevoilor reale de cheltuieli guvernamentale în statisticile oficiale privind datoria publică, mai ales pe fondul creşterii accelerate a cheltuielilor pentru combaterea schimbărilor climatice.

"Într-un astfel de scenariu, nivelul datoriei publice mondiale ar putea ajunge la 170 de trilioane de dolari până în 2028, pieţele emergente urmând să înregistreze o creştere accentuată a datoriei externe, pe măsura amplificării eforturilor de mobilizare a 1,3 trilioane de dolari în finanţări externe anuale pentru pieţele emergente până în 2035 în urma COP29 de la Baku", se mai subliniază în raportul GDM de la IIF.

IIF mai avertizează că tensiunile fiscale pot fi exacerbate de creşterea accentuată a cheltuielilor cu dobânzile, în condiţiile în care "urmărirea unor politici fiscale expansive într-o epocă de creştere a fragmentării geo-economice s-ar putea dovedi dificilă".

Pe de altă parte, "intensificarea tensiunilor comerciale ar putea submina perspectivele de creştere şi ar putea declanşa mini-cicluri boom-bust pe pieţele datoriilor suverane, în special pe măsura reapariţiei presiunilor inflaţioniste ca urmare a fragmentării lanţurilor de aprovizionare".

Datele din raportul GDM de la IIF mai arată că valoarea datoriilor care vor ajunge la scadenţă anul viitor la nivelul economiilor dezvoltate este de aproape 20 de trilioane de dolari, în timp ce economiile emergente se confruntă cu o nouă valoare record a obligaţiunilor şi creditelor care vor ajunge la scadenţă, de circa 8 trilioane de dolari.