DE CE BAT CLOPOTELE, ILIE? Siguranţa alimentară, pe masa CSAT

• Agricultorii vor suferi pierderi de peste 1.400 de milioane euro

• Industria chimică riscă falimente în lanţ

• 70.000 de şomeri şi ajutoare de şomaj de 8.775.000 euro pe an

Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT) ar putea fi convocat în curând pe problema siguranţei alimentare a populaţiei, în urma semnalelor îngrijorătoare primite, în ultima vreme, din agricultură şi din industria chimică.

Patronatele şi sindicatele de profil au adresat preşedintelui ţării, Traian Băsescu, în calitate de şef al CSAT, un studiu care arată că neacordarea subvenţiilor pentru achiziţia de îngrăşăminte chimice va avea, în condiţiile actuale de criză, efecte dezastroase asupra securităţii alimentare şi chiar sociale a populaţiei.

În baza rezultatelor îngrijorătoare ale studiului, partenerii sociali îi solicită şefului statului să convoace de urgenţă CSAT.

Specialiştii estimează că neacordarea subvenţiei pentru achiziţia de îngrăşăminte va duce la aproximativ 60.000 de şomeri în agricultură şi la 10.000 de şomeri în industria chimică.

Statul va fi obligat să acorde celor 70.000 de şomeri, în condiţiile actuale de criză, ajutoare de şomaj în valoare de 8.775.000 euro pe an.

Studiul arată că bugetul de stat va avea de suferit ca urmare a neîncasării taxelor şi impozitelor aferente transportului a 10,55 milioane de tone de mărfuri agricole şi 600.000 de tone de îngrăşăminte chimice şi a neîncasării accizelor combustibilului aferent.

"Se vor pierde astfel 106,4 milioane de dolari din TVA-ul aferent gazului metan care este folosit în fabricarea a 600.000 de tone de îngrăşăminte chimice şi TVA-ul aferent producţiei nerealizate din pricina nefertilizării în valoare de aproximativ 255 milioane de euro", estimează specialiştii.

Aceştia arată că industria de panificaţie va fi puternic afectată. Doar circa două milioane de hectare cu grâu au fost însămânţate şi depind de fertilizarea cu îngrăşăminte.

Specialiştii prognozează că, în cazul unei nefertilizări a solului, din pricina lipsei de fonduri, riscăm să pierdem circa 4,4 milioane de tone de grâu - mai mult de jumătate din producţia totală pe ţară.

Nici industria uleiului nu va fi la adăpost de criza economică în cazul nefertilizării corespunzătoare a solului, spun specialiştii.

Prognozele arată că producţia de floarea soarelui va înregistra o scădere drastică cu până la 50%, în cazul nefertilizării solului, ceea ce va duce, ca şi în cazul produselor de panificaţie, la creşterea importurilor.

"În acest caz ne putem aştepta ca preţurile să se majoreze cu până la 100% în cazul uleiului de floarea soarelui, fapt inadminisbil pentru securitatea populaţiei", spun specialiştii.

Iar scăderea producţiei agricole până la cotele prognozate va avea efecte drastice asupra industriei de carne, lapte şi ouă, fermierii neavând suficiente fonduri să asigure animalelor hrana necesară.

Conform estimărilor, producătorii agricoli vor înregistra o pierdere valorică de aproximativ 1.467,5 milioane de euro.

Iar interdependenţa dintre domeniile industriei şi agriculturii va provoca efecte grave şi în rândul industriei chimice, care la ora actuală, nu are piaţă de desfacere, mai multe combinatele de îngrăşăminte fiind ameninţate de faliment.

"Suportarea integrală de către fermieri a cheltuielilor aferente necesarului de îngrăşăminte va duce indiscutabil la o diminuare a cererii de produse de fertilizare a solului, ceea ce va cauza scoaterea Oltchim de pe piaţă şi falimentarea în altor industrii pe orizontală", spun specialiştii.

Importul de îngrăşăminte chimice va deveni obligatoriu pentru supravieţuirea agriculturii, ceea ce înseamnă o dependenţă de preţul pieţei externe şi de condiţiile impuse de producătorii din ţările din care se va face importul.

Din cauză că fermierul român primeşte doar 107 euro la hectar în comparaţie cu cel occidental, care beneficiază de o subvenţie de 400 de euro la hectar, este limpede că agricultura noastră nu poate face faţă concurenţei celor din vest.

Prin urmare, criza gravă prin care va trece agricultura o va face neperformantă şi insuficientă, neputând asigura nevoile de consum ale populaţiei.

"Suntem îngrijoraţi de posibilitatea ca deteriorarea securităţii alimentare a populaţiei să aibă repercusiuni şi asupra securităţii societale în general", au conchis specialiştii.