De mîine, poştaşul nu mai sună nici o singură dată

Salariaţii din Societatea Naţională Poşta Română au intrat în grevă generală, începînd de ieri, ora 24.00, a anunţat secretarul general al Blocului Naţional Sindical, Matei Brătianu. La ora 24.00, şi-au încetat activitatea curentă angajaţii din centrele de tranzit din Bucureşti, Galaţi, Bacău, Iaşi, Cluj, Craiova, Timiş şi Braşov.

În această dimineaţă, greva generală se extinde la toate oficiile poştale din România care vor fi închise, susţine liderul sindical. În consecinţă nu vor mai circula materiale - documente între firme, bănci, alte instituţii, nu se vor mai încasa facturi de plată pentru tot genul de servicii - telefonie, gaze, energie - nu vor mai fi livrate pensiile, ajutoarele de şomaj, alocaţiile pentru copii, ajutoarele pentru persoanele cu dizabilităţi, servicii care erau efectuate de poştaşi la domiciliul beneficiarului.

Salariaţii din Poşta Română au o singură revendicare - majorarea salariului cu 16%. Patronatul susţine că sunt bani, dar creşterea salarială nu este permisă de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Poşta Română este înscrisă pe lista societăţilor monitorizate încă din 2001 de Fondul Monetar Internaţional.

Matei Brătianu a spus: "Lista de monitorizare a FMI a fost întocmită în 2001 de guvernul Năstase. În opinia mea, atunci s-au comis două mari erori: introducerea pe această listă a societăţii Electrica şi a Poştei Române. Aceste măsuri au transformat unităţile Electrica în bănci pentru alte întreprinderi sau au fost folosite ca arme de şantaj; toate acestea în detrimentul salariaţilor ale căror salarii nu au mai fost majorate. Înscrierea pe listă a societăţii Poşta Română a fost o eroare, deoarece aceasta este o societate ce are an de an profit, nu are datorii şi nu a făcut niciodată împrumuturi la bănci. Motivaţia FMI potrivit căreia creşterea salariilor în Poşta Română ar însemna aruncarea pe piaţă a unei mase monetare este un fals, deoarece FMI nu a avut nici o reacţie atunci cînd Banca Naţională a României a permis acordarea unor credite de consum în valoare de 50.000 de euro pe persoană unui număr de aproximativ 160 de persoane fizice. Deci au fost aruncaţi pe piaţă opt milioane de euro, exact de cît ar avea Poşta nevoie pentru creşterea salariilor celor 35.000 de poştaşi".

În opinia liderului sindical, există două soluţii pentru dezamorsarea acestui conflict, care în prima etapă va ţine 10 zile.

"O decizie politică a guvernului Tăriceanu prin care să dea dovadă de curaj în relaţiile cu FMI şi să fie să scoasă Poşta Română de pe lista de monitorizare sau ignorarea solicitării Fondului, ar reprezenta o rezolvare a problemei", a spus Brătianu.

Venitul mediu în Poşta Română este 6,3 milioane lei brut, respectiv 4,8 milioane lei net pe lună. Peste 9.000 de angajaţi au venituri sub 3,3 milioane lei pe lună, deci sub salariul minim pe economie, iar 23.000 de salariaţi au un salariu brut de cinci milioane lei, potrivit sindicaliştilor.

Majorarea cu 16% a salariului ar înseamna o creştere netă în medie de un milion lei peste veniturile actuale. După 10 zile liderii sindicali vor analiza viitoarea formă de protest.