DECLARAŢIE OFICIALĂ / VALER MARIAN: "Cheia plagiatului lui Kovesi este la semnatarul raportului de neplagiat: Vergil Muraru"

"În şedinţa Senatului din 05.09.2016 am adresat o interpelare domnului ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Mircea Dumitru şi doamnei ministru al Justiţiei, Raluca Alexandra Prună, având ca obiect verificarea de către Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Doctoratelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei (PICCJ) a acuzaţiilor de plagiat la adresa tezei de doctorat a procurorului şef al DNA. În principal, mi-am întemeiat această interpelare pe acuzaţiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruţa Kovesi, fost procuror general al PICCJ, actualmente procuror şef al DNA, de către Grupul de Investigaţii Politice referitor la teza sa de doctorat, intitulată "Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal", care a fost susţinută în decembrie 2011 la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii de Vest din Timişoara. În esenţă, am invocat că Grupul de Investigaţii Politice a publicat în data de 18.05.2012 o analiză amplă şi temeinică, însoţită de documente doveditoare, prin care se apreciază că teza de doctorat a doamnei Laura Codruţa Kovesi este un plagiat, fiind prezentat în acest sens un tabel în care sunt puse faţă în faţă circa 50 de pasaje plagiate şi textele originale.

Totodată, prin interpelarea susmenţionată am arătat că am luat cunoştinţă ulterior de împrejurări care întăresc suspiciunile de plagiat la adresa tezei de doctorat a doamnei Laura Codruţa Kovesi. O primă împrejurare este aceea că doamna Laura Codruţa Kovesi s-a înscris şi a susţinut examenul de doctorat la o facultate de drept mai puţin cunoscută şi mai puţin consacrată sub aspect ştiinţific, respectiv la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii de Vest din Timişoara, care a fost înfiinţată după 1990. O a două împrejurare este aceea că l-a avut îndrumător de doctorat pe un apropiat al familiei sale, respectiv pe profesorul universitar Viorel Paşca, un cadru didactic relativ necunoscut, fost procuror şef al Procuraturii Judeţene Timiş în timpul regimului comunist, care a fost coleg şi era în relaţii de prietenie cu tatăl său, Ioan Lascu, fost procuror şef al Procuraturii Locale Mediaş în aceeaşi perioadă, amândoi fiind cunoscuţi drept colaboratori ai Revistei Române de Drept, denumită ulterior Dreptul. O a treia împrejurare este aceea că teza de doctorat a doamnei Laura Codruţa Kovesi are un regim aproape secretizat, la Biblioteca Naţională a României aflându-se un singur exemplar, care este aproape ferecat întrucât, pentru a putea fi consultat, trebuie adresată o cerere specială către conducerea bibliotecii şi nu se eliberează copii de pe acesta. O a patra împrejurare este aceea că raportul final emis de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) cu nr. 940 din 05.09.2012, prin care doamna Laura Codruţa Kovesi a fost absolvită de acuzaţiile de plagiat, nu a fost semnat de preşedintele acestui consiliu, ci de vicepreşedintele Vergil Muraru, motiv pentru care se ridică problema valabilităţii juridice a acestuia.

Prin răspunsul transmis de către Ministerul Justiţiei în data de 19.09.2016 mi s-a comunicat că a fost sesizat şi au fost solicitate informaţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând să se revină cu un răspuns după ce acestea vor fi primite.

Prin răspunsul transmis de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice în aceeaşi data, care este semnat pentru ministrul Mircea Dumitru de către o persoană care nu se identifică prin nume, prenume şi funcţia deţinută în minister, mi s-a comunicat, într-un mod ocolitor şi alambicat, că procedura pentru soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională poate fi demarată la nivelul CNATDCU în urma unei sesizări, care trebuie adresată în scris Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării. Un asemenea răspuns este totalmente greşit şi neavenit întrucât, pe de o parte, interpelarea adresată de un parlamentar unui membru al Guvernului are valenţele unei sesizări, iar, pe de altă parte, interpelarea subsemnatului îndeplineşte condiţiile prevăzute de articolul 2 din Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 3482/2016 privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Doctoratelor şi Certificatelor Universitare, respectiv aceasta conţine datele de identificare ale subsemnatului, datele de identificare a tezei de doctorat, motivarea argumentată, cu exemple concrete cu privire la existenţa plagiatului în cadrul tezei de doctorat în cauză şi trimiterea la documentele prezentate de către Grupul de Investigaţii Politice. Concluzia mea este că, printr-un asemenea răspuns, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a încercat să se spele pe mâini în cazul acuzaţiilor de plagiat aduse actualului procuror şef al DNA.

Nu este exclus ca acest răspuns să fie rezultatul unor presiuni, având în vedere că fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a devoalat ieri faptul că în 2016 doamna Kovesi a sunat un înalt demnitar pe telefonul operativ (TO) şi a spus că, dacă reia problema plagiatului său, îi arestează pe toţi cei care ştiu ceva.

Autodenunţul adresat de către deputatul Sebastian Ghiţă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 27.09.2016, prin care sesizează participaţia sa, împreună cu alţi demnitari, la falsificarea raportului Comisiei tehnice în cazul doamnei Laura Codruţa Kovesi, şi declaraţiile ulterioare de confirmare ale fostului preşedinte Traian Băsescu susţin de asemenea suspiciunile de plagiat la adresa actualului procuror şef al DNA, acestea fiind în mare parte plauzibile. Implicarea deputatului Sebastian Ghiţă în falsificarea raportului CNECSDTI este plauzibilă având în vedere prezenţa frecventa a acestuia în sediul Guvernului României în perioada respectivă, precum şi că acesta putea oferi prin firma sa Asesoft un soft care să indice lipsa plagiatului în cauză şi că putea participa la redactarea raportului pe un calculator personal, căruia să i se fi pierdut urma ulterior. Implicarea generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, este plauzibilă, având în vedere că acesta se afla în relaţii apropiate atât cu doamna Laura Codruţa Kovesi cât şi cu deputatul Sebastian Ghiţă. Este de reţinut că deputatul Sebastian Ghiţă se afla în perioada respectivă în relaţii apropiate şi cu directorul SRI, George Maior, care a însoţit-o pe doamna Kovesi la susţinerea tezei de doctorat la Timişoara împreună cu generalul Coldea. Implicarea primului ministru Victor Ponta este, de asemenea, plauzibilă, având în vedere, pe de o parte, că acesta se afla în relaţii apropiate atât cu deputatul Sebastian Ghiţă cât şi cu directorul SRI, George Maior, care era naşul său de căsătorie, iar, pe de altă parte, acesta se afla în perioada respectivă în aceeaşi situaţie cu doamna Kovesi, CNECSDTI emiţînd un raport de neplagiat şi cu privire la teze sa de doctorat în data de 11.07.2012. Este de observat că rapoartele de neplagiat emise de CNECSDTI în cazurile Ponta şi Kovesi au o formulare asemănătoare. Implicarea ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice din perioada respectivă, Mihnea Costoiu, este plauzibilă, având în vedere relaţia sa de subordonare faţă de primul ministru Victor Ponta, precum şi faptul că a fost, alături de directorul SRI, George Maior, şi alţi demnitari, fondator al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale. Pe de altă parte, ministrul Costoiu era şantajabil din partea SRI întrucât a fost recrutat colaborator al Securităţii la vârsta de 16 ani, fapt confirmat printr-un document al CNSAS, în care se preciza că nu a făcut însă poliţie politică. În fine, este plauzibil şi faptul că nu ar fi avut loc o întrunire efectivă a comisiei tehnice de experţi desemnată în cauză şi că experţilor, profesori de drept, li s-ar fi solicitat să transmită un punct de vedere în scris sau pe e-mail cu privire la acuzaţiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruţa Kovesi.

Cheia aflării adevărului cu privire la modul de analizare a acuzaţiilor de plagiat aduse doamnei Laura Codruţa Kovesi şi a modului de adoptare, redactare şi semnare a raportului CNECSDTI care concluzionează inexistenţa pagiatului se află, în opinia mea, la semnatarul acestui raport, vicepreşedintele CNECSDTI, Vergil Muraru. Menţionez că acesta este de profesie inginer, fiind angajat la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare, şi că niciunul din membrii CNECSDTI nu era de formaţie juridică. Se cuvine relevat că întregul CNECSDTI a fost schimbat intempestiv în data de 09.06.2012 de către ministrul interimar al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Liviu Marian Pop, înainte ca acesta să se pronunţe asupra acuzaţiilor de plagiat aduse predesorului său, Ioan Mang. Vicepreşedintele Vergil Muraru trebuie să ofere anchetatorilor explicaţii cu privire la modul de întrunire al comisiei tehnice de experţi şi al CNECSDTI, cu privire la modul de adoptare şi redactare al raportului final nr. 940 din 05.09.2012, precum şi cu privire la motivele pentru care a semnat acest raport în locul preşedintelului CNECSDTI, Teodor Petrescu. Posibil că preşedintele CNECSDTI a refuzat să fie părtaş la anumite ilegalităţi. Înainte de toate, procurorii anchetatori trebuie să ridice toate actele care au stat la baza întocmirii raportului susmenţionat, începând cu procesele verbale de şedinţă ale comisiei tehnice de experţi şi ale CNECSDTI. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor trebui să clarifice şi paternitatea lucrărilor ştiinţifice în baza cărora doamna Laura Codruţa Kovesi a fost admisă la doctorat, precum şi a lucrărilor ştiinţifice din care s-a autocitat în teza sa de doctorat, având în vedere că aceasta a publicat mai multe articole împreună că tatăl său, mai rutinat şi mai erudit în domeniul dreptului, şi că se impune stabilirea contribuţiei ştiinţifice proprii la acestea.

Pornind de la răspunsul comunicat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi de la informaţiile pertinente furnizate de deputatul Sebastian Ghiţă şi de fostul preşedinte Traian Băsescu, consider că în acest moment doar procurorul general al României şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot elucida, în conformitate cu competenţa conferită prin lege, acuzaţiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruţa Kovesi şi pretinsele infracţiuni de fals intelectual şi trafic de influenţă realizate în vederea absolvirii acesteia prin raportul CNECSDTI. În acest sens, solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să conexeze în acelaşi dosar interpelarea subsemnatului şi autodenunţul deputatului Sebastian Ghiţă. Opinia publică este pe deplin îndreptăţită să afle dacă în fruntea DNA se află un doctor în drept sau o impostoare", conform declaraţiei de presă.