Deficitul extern şi criza politică îngrijorează investitorii, spun analiştii

Creşterea deficitului de cont curent şi criza politică au drept efect sporirea neliniştii investitorilor străini, dar apartenenţa României la blocul european asigură stabilitatea economiei, au declarat, vineri, analiştii pentru NewsIn .

Danske Bank, cea mai mare bancă din Danemarca, a avertizat joi că ratingul atribuit României de către agenţia de evaluare a riscurilor financiare Fitch ar putea să fie coborât, iar agenţia Moody"s ar putea schimba perspectiva riscului financiar într-o direcţie negativă.

Ratingurile acordate României şi Bulgariei par a fi "prea bune" dacă se ţine cont de veştile proaste precum lipsa progresului în procesul reformelor legate de UE şi creşterea continuă a dezechilibrelor externe, susţin analiştii Danske Bank. În plus, modelele Danske Bank indică un nivel "ceva mai mic" pentru ratingurile pe termen lung ale României. "În general, este dificil să cuantifici importanţa politicilor "bune" sau "rele" pentru ratingul de credit, însă acordăm un minus în special situaţiei politice din Polonia, Slovacia şi România", se menţionează în raportul băncii daneze.

Profesorul de economie Daniel Dăianu consideră că afirmaţiile din raportul Danske Bank nu reprezintă o surpriză. "Şi noi în ţară de vreo doi ani avertizăm că adâncirea deficitelor externe este îngrijorătoare, mai ales că asistăm la o scădere a calităţii finanţării lor. Anul trecut, dacă eliminăm privatizarea Băncii Comerciale Române (BCR) şi celelalte privatizări, mai puţin de trei sferturi din necesarul de finanţare a deficitului de cont curent a provenit din investiţii străine directe", a spus Dăianu, pentru NewsIn.

"Nu trebuie să dramatizăm, pentru că România este în Uniunea Europeană, care reprezintă o ancoră de susţinere a economiei", a menţionat Dăianu.

Avertizările din raportul Danske Bank vin după o serie de alte semnale de alarmă trase de analişti din România sau de instituţii internaţionale, precum Fondul Monetar Internaţional, cu privire la adîncirea dezechilibrelor şi a politicii fiscale prea relaxate. "Fondurile de investiţii şi în general capitalurile speculative sunt foarte sensibile la aceste repere", a spus Dăianu.

Adâncirea deficitului extern este cauzată, pe de o parte, de creşterea economică "peste potenţial", iar pe de altă parte de creşterile salariale necorelate cu sporul productivităţii muncii, a menţionat Dăianu. El consideră totuşi că situaţia României ar putea duce la o scădere eventuală a perspectivei, nu a ratingului.

"Execuţia bugetară din România creşte vrând nevrând deficitul bugetar. În plus, banii europeni trebuie folosiţi, pentru că în caz contrar România se descalifică în faţa partenerilor europeni, ceea ce presupune o cofinanţare din partea bugetului de stat, deci o creştere a cheltuielilor publice", a arătat profesorul de economie. El a mai spus că deficitul extern creşte şi ca urmare a avansului creditului privat, "or aici nici Banca Naţională a României nici guvernul nu au ce să facă". "Singurul lucru pe care îl putem face este să nu lăsăm să crească deficitul bugetar", a precizat Dăianu.

În plus faţă de problemele macroeconomice, criza politică din România aduce inceritudine. "Nu suntem unici, au mai trecut şi alte ţări pe acolo, cum au fost Polonia şi Republica Cehă", a spus Dăianu, care a menţionat că există două posibilităţi. "Fie vom avea alegeri anticipate, care vor da un guvern poate mai puternic. Dacă nu vom avea alegeri anticipate, rămâne criza politică cu alte incertitudini, din moment ce nu avem miniştri numiţi".

În cazul unei schimbări politice, este posibilă o schimbare de filozofie fiscală care să nu fie pe placul investitorilor, a arătat Dăianu.

În cazul unor alegeri anticipate," în momentul premergător, rămâne de văzut în ce măsură execuţia bugetară se va realiza fără derapaje", a arătat Dăianu. El a menţionat că există multe incertitudini legate de natura fragilă a instituţiilor publice din România. " Acum se va verifica probabil dacă avem un sistem stabilizator, iar acest rol revine în mod normal instituţiilor. În Marea Britanie, de exemplu, numirile politice se opresc la primul nivel ierarhic sub cel de ministru, în timp ce la noi, din păcate, când se schimbă ministrul e uraganul Katrina, sunt zece nivele sub el care sunt afectate de schimbare", a spus Dăianu.

Dăianu a avertizat că este o naivitate să credem că politicul nu afectează economia şi că economia funcţionează în ciuda crizei politice. "Chiar dacă ponderea sectorului privat în PIB a ajuns la 70%, statul are încă un rol determinant, atât timp cât există un buget de stat, cu o pondere de 35% din produsul intern brut (PIB). Există multe contracte de stat, sectoare reglementate şi autorităţi de supraveghere. Chiar şi deficitul extern este influenţat de execuţia bugetară şi de deficitul fiscal", a declarat profesorul de economie.

Analistul economic Ilie Şerbănescu consideră însă că economia şi-a mărit independenţa faţă de factorul politic, iar criza politică şi chiar o depunctare din partea agenţiilor de rating nu ar afecta prea mult economia românească. "Nu există un risc mare ca o depunctare a notei să scadă apetitul străinilor pentru România sau să atenueze creşterea economică, care în acest moment este generată mai mult de investiţiile străine şi mai puţin de capitalul autohton", a spus Şerbănescu, pentru NewsIn.

"Ar putea exista în schimb un impact al scăderii ratingurilor asupra investiţiilor de portofoliu. De altfel, cred că o scădere a investiţiilor de portofoliu speculative ar putea fi chiar un lucru bun, dat fiind dezastrul deficitului de cont curent provocat de aprecierea leului, care îşi are cauza chiar în capitalurile speculative", a adăugat Şerbănescu.

În 2006, deficitul de cont curent al României a crescut cu 44,8% faţă de anul anterior până la 9,97 miliarde euro, din care 91% a fost acoperit prin investiţii străine directe. Acestea au ajuns anul trecut la 9,1 miliarde euro, comparativ cu 5,2 miliarde cât erau în 2005, însă aproape un sfert (2,2 miliarde euro) au venit din vânzarea pachetului deţinut de stat la BCR către Erste Bank.