Deloitte: Şapte din zece companii din România se aşteaptă la creşterea impactului reglementărilor în zona economiei circulare

Şapte din zece companii din România (67%) se aşteaptă la creşterea impactului reglementărilor în zona economiei circulare, de la moderat, în ultimele 12 luni, către mare şi foarte mare în următorii cinci ani, arată studiul Deloitte "Economia circulară. Percepţia şi stadiul implementării în România 2024", efectuat anul acesta în rândul a aproximativ o sută de companii de pe piaţa locală. În vederea transformării circulare a businessului, peste jumătate dintre companiile respondente (59%) declară că au elaborat sau au în lucru într-o fază avansată o strategie de profil, care include măsuri diverse, de la cele cu caracter general, aşa cum sunt tranziţia energetică (80%) şi măsurarea emisiilor (62%), până la cele specifice economiei circulare, precum măsuri în vederea prelungirii ciclului de viaţă al produselor (53%), ambalajele şi provenienţa materiilor prime (49%), optimizarea folosirii resurselor (46%) sau ecodesign (39%). Pe de altă parte, comunicarea, informarea şi "educarea" stakeholderilor - de la angajaţi şi furnizori, până la consumatorul final - apar anul acesta în topul priorităţilor strategiilor de tranziţie, potrivit studiului.

În ceea ce priveşte planurile de investiţii în vederea tranziţiei către modelul economic circular, reducerea cantităţii de ambalaje şi a deşeurilor provenite din ambalaje (67%) şi optimizarea proceselor tehnologice în vederea creşterii viabilităţii materiilor prime (67%) conduc lista de priorităţi, urmate de crearea de sisteme de recuperare a ambalajelor în vederea reutilizării (51%) şi reducerea utilizării plasticului (44%). Pe de altă parte, activităţile de cercetare-dezvoltare, inovare şi ecodesign, care constituie, de fapt, punctul de plecare în transformarea durabilă a modului de a produce şi a vinde, sunt relevante în planurile de investiţii a mai puţin de patru din zece respondenţi.

Sursele de finanţare la care apelează companiile sunt diverse şi complementare, pornind de la surse proprii, menţionate de 70% dintre respondenţi, la finanţări UE (27%), private equity (22%) şi împrumuturi bancare (15%). În ceea ce priveşte aşteptările legate de modul cum ar trebui să evolueze în viitor instrumentele de sprijin de stat în domeniul economiei circulare, respondenţii au menţionat în primul rând debirocratizarea procedurilor (66%) şi diversificarea instrumentelor (65%), precum şi creşterea valorii instrumentelor actuale (28%).

"Odată cu reglementările europene şi locale tot mai dense, dar şi ca răspuns la efectele încă prezente ale crizelor din ultimii ani pe lanţurile de aprovizionare şi în procesele interne de planificare şi alocare de resurse, companiile din România încep să privească economia circulară ca pe o soluţie pe termen mediu şi lung. Ele întreprind diverse acţiuni, dar, pentru rezultate durabile, este nevoie de o mai bună sistematizare a etapelor. De exemplu, peste jumătate dintre respondenţi se concentrează încă pe măsuri în faza încheierii ciclului de viaţă al produselor, aşa cum ar fi colectarea şi reciclarea deşeurilor sau sisteme buy-back, însă sunt mult mai puţini cei care fac o prioritate din proiectarea ecologică (ecodesign), care ar prelungi durata de viaţă a produselor şi ar contribui la scăderea consumului de resurse şi a cantităţii de deşeuri, în general. De altfel, nevoia de expertiză şi de profesionişti care să coordoneze sistematic transformările începe să fie resimţită la scară largă printre respondenţi (67%), cei mai mulţi declarând că au angajat sau intenţionează să angajeze experţi", a declarat Adrian Teampău, Director, Consultanţă în economie circulară, Deloitte România.

Cei mai mulţi dintre respondenţi resimt în prezent o influenţă încă moderată a circularităţii asupra deciziei de consum, însă se aşteaptă ca acest argument să ia amploare în anii următori, inclusiv ca urmare a eforturilor companiilor în zona de comunicare şi educare. În aceeaşi notă, peste jumătate dintre participanţii la studiu (57%) au accentuat importanţa instruirii specifice a angajaţilor prin programe de training adaptate profilului lor de activitate, care să detalieze concepte precum amprenta de mediu a afacerii, eficienţa energetică, viabilitatea resurselor etc.

"Economia circulară este unul dintre pilonii tranziţiei sustenabile, iar noile cerinţe de raportare asociate Directivei privind raportarea corporativă în materie de sustenabilitate (CSRD) duc efortul de înţelegere şi planificare a măsurilor de transformare a businessului la un nivel superior. Nu întâmplător, tranziţia energetică şi măsurarea emisiilor îşi consolidează poziţiile în topul priorităţilor companiilor din toate industriile, iar arii noi, precum comunicarea, informarea şi «educarea» stakeholderilor urcă şi ele pe lista de priorităţi. Sunt evoluţii pozitive, care trebuie, însă, accelerate, dată fiind performanţa încă modestă a României în domeniul circularităţii, precum şi calendarul de conformare asociat CSRD", a declarat Ovidiu Popescu, Partener, Deloitte România, şi Lider al practicilor de energie şi sustenabilitate.

Din perspectiva lanţurilor de aprovizionare, mai puţin de jumătate (46%) dintre respondenţi au implementat o procedură de evaluare a furnizorilor din punctul de vedere al îndeplinirii criteriilor de sustenabilitate. Dintre aceştia, peste două treimi (69%) declară că au inclus în procedură şi criterii specifice economiei circulare.

Studiul Deloitte "Economia circulară. Percepţia şi stadiul implementării în România 2024" a fost realizat pe baza unui sondaj în rândul a aproximativ o sută de companii de pe piaţa locală, afaceri antreprenoriale sau filiale ale corporaţiilor multinaţionale, predominant din industria producătoare şi din sectorul serviciilor, precum şi din retail, bunuri de consum, energie, construcţii, agricultură, industria farmaceutică, având ca respondenţi reprezentanţi ai departamentelor de sustenabilitate şi ai top managementului.