DEPUTATUL PNL ROMEO NICOARĂ:  "Şase localităţi sunt în insolvenţă, iar autorităţile nu au alocat bani pentru salvarea lor"

Şase localităţi din ţara noastră sunt în insolvenţă, iar Ministerul Finanţelor nu a alocat nici un ban din cotele defalcate ca să le scoată din această situaţie, susţine deputatul PNL Romeo Nicoară, într-o solicitare către ministrul finanţelor Eugen Teodorovici.

Politicianul susţine că aceste localităţi au datorii foarte mari şi au intrat oficial în procedură de insolvenţă, prin decizii ale instanţelor de judecată.

Conform unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Guvern, unităţile adminis­trative care au datorii mai vechi de 120 de zile, reprezentând peste 50% din bugetul general sau nu au plătit salariile pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei, intră în insolvenţă.

Romeo Nicoară precizează: "Astfel, localităţile Aninoasa (Hunedoara), Nalbant (Tulcea), Ardeoani (Bacău), Călineşti Oaş (Satu Mare), Naruja (Vrancea), Andreiaşu de Jos (Vrancea) sunt administrate de creditori. Primăriile nu au bani să îşi plătească datoriile din bugetul local, fiind necesar să primească bani de la Guvern. Fostul premier Mihai Tudose a afirmat că este treaba primăriilor să găsească o soluţie pentru aceste probleme, pe când primarii acuză Guvernul că nu le acordă bani din buget pentru a scăpa de insolvenţă".

Deputatul PNL Romeo Nicoară dă ca exemplu comuna Ardeoani din judeţul Bacău, care a intrat în insolvenţă pe 10 ianuarie 2014: "Ponderea obligaţiilor de plată în totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei este de 268%, primăria având obligaţii de plată de 5.314.084 lei".

Oraşul Aninoasa din Hunedoara a fost prima localitate din România pentru care a fost deschisă procedura insolvenţei, în iunie 2013. La 31 decembrie 2013, totalul cheltuielilor bugetului oraşului este de 4.297.650 lei, arată Romeo Nicoară, precizând că valoarea obligaţiilor de plată, mai vechi de 120 de zile, cu excepţia celor aflate în litigiu comercial, la data intrării în insolvenţă, era de 3.377.629 lei, iar ponderea obligaţiilor de plată în total cheltuieli era de 78,59%.

Comuna Nalbant din Tulcea a intrat în insolvenţă pe 31 ianuarie 2014. Comuna avea, la acea dată, obligaţii de plată de 39.014.873 lei, reprezentând o pondere de 1007,6% din totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei, conform deputatului PNL.

Comuna Călineşti-Oaş este prima localitate din judeţul Satu Mare care a intrat în stare de insolvenţă. Din cauza unor nereguli descoperite de Ministerul Agriculturii, la un proiect de infrastructură cu fonduri europene, în valoa­re de 2 milioane de euro, care a fost declarat neeligibil de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Primăria Călineşti Oaş are conturile blocate şi sechestru pe mai multe bunuri, mai precizează Romeo Nicoară.

Deputatul PNL îl întreabă pe Eugen Teodorovici dacă Ministerul Finanţelor are în vedere promovarea unor măsuri de sprijin şi care sunt paşii necesari de făcut, astfel încât cetăţenii din aceste localităţi să nu aibă de suferit.

În luna septembrie 2014, Guvernul a aprobat o hotărâre pentru suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) cu suma de 25,584 milioane lei, în scopul deblocării financiare a 11 localităţi aflate în insolvenţă, în executare silită sau în imposibilitate de plată. Cele 11 localităţi erau oraşul Aninoasa şi municipiul Lupeni (Hunedoara), comuna Izvoarele (Giurgiu), comuna Ciocăneşti (Dâmboviţa), municipiul Reşita (Caraş-Severin), oraşul Luduş (Mureş), comunele Teaca, Livezile, Budacu de Jos şi Parva (Bistriţa-Năsăud) şi comuna Dudeştii Vechi (Timiş).

O altă problemă cu care se confruntă localităţile din România este noua lege a salarizării, intrată în vigoare la 1 iulie anul trecut.

Aceasta a stabilit indemnizaţii mai mari pentru primari, viceprimari şi şefi ai Consiliilor Judeţene şi a lăsat la latitudinea consiliilor locale salariile funcţionarilor din administraţie. Mulţi primari au declarat că majorările salariale au fost mult peste ce permitea bugetul primăriei. Unii edili au ales să taie bani de la investiţii, alţii cer bani de la Guvern.