Despre dezinformare şi alţi demoni

Aflată la Bruxelles pentru a prezenta priorităţile preşedinţiei româ­neşti a Consiliului de Miniştri al UE, premierul Viorica Dăncilă a încercat o operaţiune de şarm care ar fi trebuit să-i ofere, în fine, un moment liniştit, fără critici privind situaţia statului de drept şi drepturile omului. Dar n-a fost să fie! Prezentă joi, 24 ianuarie, în a doua zi a şedinţei plenare a Comitetului Social şi Economic European (CESE), aflată în fruntea unui desant politic fără precedent în istora acestei instituţii care va sărbători în curând 61 de ani de existenţă - prezenţa unui şef de guvern, şi pe deasupra împreună cu cinci miniştri şi doi consilieri de stat, în sesiunea plenară nu s-a mai întâmplat până în prezent - doamna Dăncilă a trebui să răspundă întrebărilor câtorva dintre membrii CESE în privinţa statului de drept şi a libertăţilor cetăţeneşti. De răspuns, n-a răspuns, anunţând că va trimite răspunsurile în scris (sic!), dar a ţinut să acuze ştirile false şi dezinformarea. "Vreau să vă asigur - spunea premierul guvernului român - că în România statul de drept este respectat. Vreau să vă asigur că drepturile omului în România trebuie (!! s.n.) respectate şi în acelaşi timp sunt mâhnită să constat că încă există dezinformare. Guvernul României nu a avut niciun fel de interferenţă în jus­tiţie. Deci cred că puteţi adresa aceste întrebări şi am să vă dau răspunsurile corecte. Una din problemele pe care nu le-aţi ridicat, dar pe care trebuie să o avem în vedere este cea referitoare la dezinformare şi la ştirile false, pentru că acestea pot de multe ori să inducă percepţii greşite despre un anumit stat sau un anumit Guvern, aşa cum este acum referitor la Guvernul României".

Cu un astfel de răspuns nu se pot în niciun fel atenua preocupările legate de situaţia statului de drept şi respectarea libertăţilor civile şi drepturile omului. Din contră! Faptul că al patrulea pilon al priorităţilor Româ­niei pentru semestrul în care va prezida Consiliul UE este "Europa valorilor comune" ar putea fi privit ca o încercare de a domoli îngrijorările europene privind deriva iliberală a Românei. Dar, pentru cei ce vor încerca să afle mai multe despre acest pilon şi vor vizita site-ul Preşedinţiei române (romania2019.eu/priorities/) ar putea apărea un semn de întrebare. În descrierea celui de al patrulea pilon sunt prezentate majoritatea valorilor prevăzute de tratatele UE (solidaritate, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, justiţia socială, lupta împotriva rasismului, xenofobiei, antisemitism, intoleranţă şi populism), dar una este absentă: statul de drept. Să fi fost oare o simplă eroare de redactare?

Pe de altă parte, în operaţionalizarea valorilor prezente la acest pilon, se explică faptul că Preşedinţia românească a Consiliului UE va avea ca scop consolidarea solidarităţii şi coeziunii Uniunii prin promovarea unor politici împotriva dis­criminării, egalităţii de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei. Or, acestea sunt obiective politice puternice pe care statul care prezidează rotativul Consiliului UE ar trebui să le exercite şi pe teritoriul naţional. În ceea ce priveşte antisemitis­mul, cum ar putea avea succes combaterea sa în absenţa statului de drept? Un exemplu: pe 18 ianuarie, Judecătoria din Panciu a dat o sentinţă prin care Gheorghe Alexianu, guvernatorul Transnistriei 1941 şi 1944 şi responsabil de asasinarea a sute de mii de evrei (300.000 după evaluări de rapoarte Comisia Wiesel), a fost, practic, exonerat de crimele sale. Ori, politica judiciară ţine de apanajul Ministerului de Justiţie, deci de guvern. Va contesta guvernul, prin reprezentanţii săi, (prefectura) decizia Judecătoriei? Cu zece ani în urmă, o decizie asemănătoare a aceleiaşi judecătorii nu a fost contestată. Ori poate doamna Dăncilă nu a făcut doar o eroare de limbaj când, tot la Bruxelles, în 23 ianuarie, la ceremonialul dedicat Zilei Internaţionale a Comemorării Victimelor Holocaustului, a vorbit despre "combaterea Holocaustului"?