DEZBATERE PE STADIUL IMPLEMENTĂRII OUG 109 Dante Stein: "Companiile de stat - jucăriile politicienilor"

Guvernanţii nu au interes să implementeze ordonanţa 109 privind managementul profesionist în companiile de stat, a afirmat ieri Dante Stein, consilier al premierului Victor Ponta şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Poştei Române.

Domnia sa a precizat, în cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia Română pentru Bună Administrare (ARBA), unde mai mulţi manageri profesionişti, inclusiv dumnealui, au vorbit în nume personal despre experienţa la conducerea companiilor de stat: "Degeaba dezbatem şi ne chinuim să îmbunătăţim ordonanţa 109 dacă politicienii nu înţeleg că nu trebuie să se mai amestece în activitatea companiilor. Acum întreprinderile publice sunt privite de politicieni ca propriile jucării, iar implementarea principiilor de bună guvernanţă corporativă în întreprinderile de stat depinde şi de ministrul în subordinea căruia se află respectiva companie.

Dacă ministrul este inteligent, atunci compania va evolua bine, iar managerii sunt lăsaţi să îşi facă treaba. Este cazul Poştei Române, unde am ajuns preşedinte CA, după experienţa dezastruoasă de la Tarom".

Dante Stein susţine că, într-o companie, o bună implementare a principiilor de guvernanţă corporativă presupune trei ingrediente: un ministru deştept, care să înţeleagă business-ul, un CA profesionist şi un director general deştept şi muncitor.

În opinia domniei sale, ţara noastră trebuie să-şi creeze un holding de stat, pe modelul Austriei, care să fie coordonat de Ministerul Finanţelor. "Astfel, nu mai depindem de 20 de miniştri, ci doar de unul singur când vorbim de administrarea companiilor", a comentat Dante Stein.

La rândul său, Gabriel Dumitraşcu, preşedinte CA RADET şi fost şef al privatizărilor din energie, a declarat că atunci când a activat în Departamentul pentru Energie au fost selecţionaţi manageri în baza OUG 109 pentru 28 de companii şi susţine că a încercat să respecte principiile actului normativ: "Ordonanţa 109 a fost un pas necesar pentru a pune România pe drumul cel bun. Selecţia a fost făcută de firme de recrutare, iar criteriile nu au fost arbitrare".

Domnia sa a spus că a remarcat că statul, în calitatea sa de acţionar, nu face diferenţe între rolul administratorilor unei companii în sistem unitar şi cel din cadrul unei companii administrate în sistem dualist.

Gabriel Dumitraşcu apreciază: "Miniştrii, dacă erau foarte buni, atunci activau în cadrul unor mari companii. Însă ei îşi doresc să fie miniştri ca să influenţeze mersul societăţilor comerciale cu capital de stat. 80% din timp şi-l dedică administrării companiilor, iar 20% - întocmirii de politici şi strategii de sectorul economic de care se ocupă. În mod normal, situaţia trebuie să fie invers. Eşti ministru pentru un întreg sector economic, nu doar pentru anumite companii".

Domnia sa a mai declarat că este foarte greu pentru politicieni să accepte ideea ca o singură entitate să administreze companiile de stat: "Anul trecut, am propus înfiinţarea unui fond unic de administrare, care, într-o primă fază, să se ocupe de participaţiile în companiile listate, privatizate şi în curs de privatizare. Ideea s-a izbit de o mare rezistenţă", a conchis domnul Dumitraşcu.

Ovidiu Demetrescu, directorul general al companiei Hidro Tarniţa şi preşedintele ARBA, a declarat că rolul CA este să asigure performanţa unei companii pe termen lung. "Din acest motiv, consider că membrii CA nu trebuie să aibă o componentă variabilă a remuneraţiei, care să fie legată de profitabilitate. Asta deturnează CA-ul de la scopul final şi se concentrează pe performanţa pe termen scurt. Membrii CA trebuie să asigure comunicarea între acţionari şi executiv şi să aibă grijă că executivul transpune viziunea şi obiectivele acţionarilor. Pentru directori trebuie să avem un sistem de bonusare, în funcţie criterii corecte de performanţă".

Victor Cionga, preşedintele CA al Electrica SA, spune că a auzit că sistemul de bonusare este preferat de ministere ca să poată să-i dea afară pe managerii angajaţi pe OUG 109 fără să plătească perioada neexecutată din mandat, în caz că nu-şi îndeplinesc ţintele: "Schema de remunerare trebuie discutată public şi corect înţeleasă, iar managerii trebuie bine plătiţi. Nu este corect ca membrii CA să aibă şi o componentă variabilă în remunerare pentru că sunt tentaţi «să tragă» pentru bonus şi nu se mai uită la interesele pe termen lung ale companiei".

Domnia sa a remarcat faptul că statul conduce companiile organizând AGA mult mai des faţă de cât este necesar şi susţine că nu se înţelege faptul că, odată numiţi membrii CA, aceştia nu mai reprezintă interesele acţionarilor, ci pe cele ale companiei. "Acest lucru este demonstrat şi de faptul că, la nivel mondial, sunt multe cazuri de companii private unde acţionarii fac puşcărie pentru că le-au devalizat", a continuat Victor Cionga.

Domnia sa a declarat că, la finalul anului 2015, Electrica va fi trecut prin cinci AGA faţă de media de două AGA din alte ţări europene şi că ultima AGA va fi dedicată alegerii unui nou CA. Domnul Cionga a menţionat că situaţia de la Electrica şi de la alte societăţi unde statul este acţionar nu este un semnal bun pentru investitori şi pentru managerii propesionişti: "La Electrica, avem probleme să recrutăm executivii pentru că nu au încredere în stat. Dar situaţia nu este valabilă doar pentru Electrica. La prima recrutare pe OUG 109 în companiile de stat, o firmă de head-hunting a primit 12.000 de CV-uri. La al doilea val, după ce unii administratori profesionişti au fost înlocuiţi, au fost primite în jur de 2.000 de CV-uri, iar acum, la al treilea val de recrutări, mai sunt doar câteva sute de CV-uri pentru că implementarea OUG 109 a arătat că poziţiile sunt nesigure".

Aurelian Dochia, managing partner la SC Concept, Consultanţă Economică şi de Afaceri SRL, a declarat că anul trecut a lucrat la un studiu care a avut ca beneficar Ministerul Finanţelor şi a fost comandat de Banca Mondială şi Institutul European din România. Domnia sa a spus că ţara noastră are 1.528 de companii de stat, dar nu toate sunt mari: "Multe se află în lichidare, dar şi acestea trebuie administrate corespunzător. 1.300 sunt subordonate la nivel local şi restul la nivel central. În companiile publice există un deficit de performanţă economică şi financiară pe perioade lungi de timp. Merg bine companiile din energie şi prost cele din transporturi".

Potrivit domnului Dochia, ministerele nu au, în general, capacitatea să urmărească ce se întâmplă cu societăţile din subordine, iar îmbunătăţirea guvernanţei corporative la întreprinderile publice este esenţială pentru creşterea competitivităţii economice. Printre problemele semnalate de domnia sa se numără numiri politice, reducerea calităţii conducerii, instabilitate accentuată şi amestec în deciziile curente.

Aurelian Dochia a afirmat: "Nimeni nu ştie cum s-a aplicat în ultimii trei ani OUG 109 în companiile publice. Nimeni nu şi-a asumat un rol de monitorizare şi control al acestui proces. Din informaţiile publice, până acum 33 de companii din transporturi şi energie au selectat administratori şi manageri pe OUG 109. Influenţa politică nu a dispărut, dar s-a redus. Cea mai mare parte a membrilor CA au demisionat, iar unii au fost demişi. Acolo unde a existat o stabilitate, companiile au înregistrat progrese".

Analistul a explicat că modificările propuse la OUG 109, care se află acum în dezbatere publică la nivelul Ministerului Finanţelor, au urmărit să indice această instituţie ca responsabilă cu monitorizarea şi implementarea, cu stabilirea criteriilor de selecţie a administratorilor şi executivilor, dar şi a criteriilor de remunerare .