Dezvoltarea agriculturii se face cu subvenţii

Ponderea agriculturii în totalul economiei naţionale continuă să fie ridicată. Ca procent din PIB, agricultura a reprezentat anul trecut 12,73% iar valoarea adăugată brută cumulată a agriculturii, industriei alimentare şi silviculturii a atins, anul trecut, 17,73%. Cu excepţia florii soarelui şi a culturii de soia, anul trecut, producţia vegetală a scăzut faţă de 2001, din cauza secetei.

Scăderea din sectorul vegetal a fost, în estimările oficialităţilor, de numai 2%. În cazul grîului, producţia a scăzut de la 7,78 milioane tone în 2001 la numai 4,4 milioane în 2002.

Calitatea scăzută a grîului şi recolta slabă au determinat autorităţile ca, în luna februarie a acestui an, să elibereze 200.000 tone de la rezerva de stat.

Efectivele de animale au crescut anul trecut cu 50.000 de capete (2%) în cazul bovinelor şi 353.000 capete (4,4%) în cazul porcinelor. Efectivele de ovine au crescut cu 4.000 de capete (0,3%), iar efectivele de păsări cu 3,58 milioane capete (5%).

Producţia de carne a urmat aceeaşi tendinţă, înregistrîndu-se creşteri de producţie anul trecut faţă de 2001 pentru toate speciile.

Dezvoltarea zootehniei este însă frînată de dificultăţile de aprovizionare cu furaje, în principal cu cereale. Zootehnia reprezintă circa 30% din totalul activităţilor din agricultură.

• Importurile de carne împiedică dezvoltarea industriei alimentare

Importurile de produse alimentare au avut efecte contrare asupra diferitelor sectoare ale industriei alimentare. Industria avicolă a fost afectată de importurile tot mai ieftine din Uniunea Europeană şi SUA, ceea ce a făcut ca procentul de acoperire a cererii interne de către complexele industriale să fie doar de 57%. În prezent, industria avicolă primeşte o subvenţie de 3.000 lei/kg de carne, dar în momentul aderării ţării noastre la UE, crescătorii de păsări vor pierde această susţinere, ceea ce va pune în pericol sectorul avicol care nu va mai fi protejat nici de taxele vamale actuale de 45%.

Procesatorii de carne de porc s-au dezvoltat inegal anul trecut, în funcţie de accesul la materia primă. Importurile scutite de taxele vamale de 20% au provocat regruparea producătorilor în două industrii distincte, prin favorizarea celor care au avut acces la materia primă scutită de taxe vamale.

Fermele de îngrăşare a porcilor au fost lovite puternic, anul trecut, de importurile ieftine, care au reprezentat 60% din producţia industrială. Prin urmare, creşterea efectivelor de porci de anul trecut s-a regăsit în principal în sectorul gospodăresc şi mai puţin la marile ferme de creştere a porcilor. În domeniul procesării cărnii, capacităţile existente depăşesc cererea şi este de aşteptat concentrarea pieţei.

Materia primă a rămas şi anul trecut deficitară pentru procesatorii de lapte din sudul ţării. Producţia de lapte a crescut lent în ultimii ani, iar calitatea acestuia nu este încă la standardele europene, din cauza lipsei aparatelor de muls din gospodăriile populaţiei. În anul 2000, producţia de lapte a totalizat 49.500 mii hectolitri, iar în anul 2001, aceasta a crescut la 51.000 mii hl. Anul trecut, producţia a crescut din nou, pînă la nivelul de 51.500 mii hl. Doar 20% din producţia de lapte este procesată, restul fiind comercializat prin pieţele agroalimentare sau utilizat pentru consumul propriu.

• Producţia vegetală este dominată de culturile puţin rentabile

Porumbul şi grîul rămîn culturile care acoperă cea mai mare suprafaţă agricolă, circa cinci milioane de hectare în total. Producţiile scăzute la hectar au determinat în ultimii ani menţinerea la un nivel ridicat a preţurilor produselor agricole (faţă de ţările vecine) şi lipsa acută a fondurilor la nivelul fermelor comerciale. Ministerul Agriculturii intenţionează să reducă gradual suprafeţele destinate acestor culturi în favoarea plantelor tehnice.

Dintre culturile favorizate în anul 2003, se evidenţiază floarea soarelui şi sfecla de zahăr. Prima dintre acestea va fi puternic subvenţionată, dar creşterea producţiei se va putea face pe baza creşterii randamentului la hectar şi mai puţin pe seama extinderii suprafeţelor cultivate. Floarea soarelui are desfacere sigură atît pe piaţa internă, cît şi la export, iar preţurile bune din acest an vor stimula opţiunea fermierilor pentru această cultură. Totuşi, seceta ar putea să afecteze puternic producţia, în lipsa unui sistem de irigaţii funcţional. O altă cultură puternic subvenţionată în acest an va fi sfecla de zahăr. Relansarea industriei zahărului depinde de aplicarea programului de rentabilizare a procesării sfeclei, care prevede creşterea taxelor vamale la importul de zahăr brut şi rafinat şi limitarea intrărilor de zahăr provenite din Republica Moldova şi zonele defavorizate (unde nu se plătesc taxe vamale).

• Subvenţiile nu ajută dezvoltarea, ci doar susţin protecţia socială

Pentru a menţine preţurile produselor alimentare, autorităţile au apelat la două pîrghii. Pe de o parte, au subvenţionat producătorii agricoli şi industria alimentară, iar pe de altă parte au favorizat importurile.

Din bugetul de 14.324 miliarde de lei, MAAP va aloca 12.000 miliarde de lei pentru subvenţionarea agriculturii şi industriei alimentare. Banii vor avea un impact economic redus dacă preţurile produselor alimentare vor creşte sub nivelul inflaţiei, cum s-a întîmplat în ultimii trei ani. Preţurile mici vor face doar aparent protecţie socială în mediul urban. Veniturile scăzute din agricultură nu-i vor convinge pe mulţi producători să iasă din agricultura de subzistenţă chiar dacă aceştia ar avea posibilităţi pentru a face acest lucru.

Importurile de carne sau cereale au menţinut preţurile scăzute cu preţul transformării industriei alimentare într-un "aspirator de subvenţii", din ce în ce mai puţin sensibil la nevoile pieţei.

O sumă apreciabilă, de 2.500 de miliarde de lei, se va îndrepta către programul de subvenţionare a fermierilor cu exploataţii mai mici de 2,5 hectare şi care lucrează singuri pămîntul. Programul prevede subvenţionarea îngrăşămintelor chimice pentru campania din acest an şi a stîrnit critici din partea fermierilor ce au exploataţii comerciale. Aceştia afirmă că subvenţia are caracter electoral şi nu ajută la creşterea suprafeţelor exploatate în regim comercial.

• Prin programul SAPARD, autorităţile vor să relanseze agricultura cu bani europeni

În bugetul MAAP figurează suma de 11.015 miliarde lei ca asistenţă financiară externă prin programul SAPARD. Această sumă cumulează fondurile pentru primii doi ani ai programului SAPARD, 2000 şi 2001. Dacă în domeniul infrastructurii rurale nivelul de acoperire a fondurilor a depăşit 100%, în cazul industriei alimentare fondurile sînt greu asimilate datorită în special criteriului ca beneficiarul să asigure 50% din valoarea proiectului. Modernizarea capacităţilor de producţie, realizată prin programul SAPARD, presupune costuri ridicate care aduc calitatea produselor la standardele europene. Vînzarea acestor produse la preţuri care să acopere costurile va fi o problemă din moment ce ceilalţi producători nu sînt obligaţi să respecte deocamdată aceleaşi standarde de calitate.

Tocmai respectarea acestor standarde va rămîne principala provocare a agriculturii şi industriei alimentare atît timp cît legislaţia europeană se adoptă cu rapiditate iar implementarea acesteia se dovedeşte greoaie şi parţială.