Dialog paşnic Biden-Putin

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin au avut ieri, la Geneva, o întâlnire în cadrul căreia au abordat aspecte diplomatice şi, deşi aceasta era catalogată anterior de analişti drept "neprietenoasă", odată finalizată a fost descrisă de cei doi lideri ca fiind una constructivă, în care ambele părţi şi-au manifestat dorinţa de a se înţelege.

După reuniune, Vladimir Putin a făcut primele declaraţii, spunând: "Nu s-a produs nicio ostilitate în întâlnirea cu preşedintele american Joe Biden. Tonul discuţiilor a fost constructiv. Biden este un partener constructiv, cu experienţă".

La rândul său, Joe Biden a afirmat: "Nimic nu poate înlocui dialogul faţă în faţă între lideri. Avem o responsabilitate unică, aceea de a gestiona relaţia dintre două ţări puternice, care trebuie să fie stabilă şi previzibilă. Trebuie să putem coopera în interes reciproc, chiar dacă există diferenţe de opinie. Am vrut ca preşedintele Putin să înţeleagă de ce spun ceea ce spun şi de ce fac ceea ce fac, dar şi cum răspundem la anumite activităţi care vatămă interesele americane. I-am spus că agenda mea nu este împotriva Rusiei sau a altcuiva, ci în favoarea poporului american. Aceasta este responsabilitatea mea ca preşedinte al SUA. Trebuie să existe nişte reguli pe care să le respectăm cu toţii".

Liderul american a mai afirmat: "A fost important să identificăm zonele în care ţările noastre pot lucra ca să dezvolte interesele noastre şi ale lumii. Reuniunea a avut un ton pozitiv, chiar dacă au fost dezacorduri. Fiecare şi-a exprimat părerea. Nu a fost o atmosferă de paroxism, cum am văzut în trecut. Avem mult de lucru, să vedem cum vom evolua din punctul în care suntem acum".

• Putin: "Revenirea ambasadorilor este o problemă strict tehnică"

Liderul rus Vladimir Putin a informat că unul dintre lucrurile convenite în cadrul discuţiilor de ieri cu omologul său american a fost acela că ambasadorii fiecărei ţări se vor întoarce la posturile lor, după luni de zile de absenţă din cauza tensiunilor dintre cele două naţiuni.

"Am convenit că ambasadorii trebuie să revină. Nu ştim când se va întâmpla acest lucru, dar este o problemă strict tehnică", a subliniat Putin.

Vladimir Putin a declarat că SUA şi Federaţia Rusă au o responsabilitate deosebită pentru stabilitatea strategică în lume, întrucât sunt cele mai mari puteri nucleare.

Şi Joe Biden a afirmat că experţii şi diplomaţii americani şi ruşi se vor reuni pentru discuţii în domeniu, controlul armelor periculoase fiind extrem de important.

Putin a mai spus: "Am convenit, de asemenea, ca Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse şi Departamentul de Stat al SUA să iniţieze consultări pe tot complexul de cooperări pe linia diplomatică. Avem despre ce vorbi, s-au acumulat multe probleme. Mi s-a creat impresia că ambele părţi sunt dispuse să caute soluţii".

Întrebat despre aderarea Ucrainei la NATO, Putin a afirmat: "Nu cred că este ceva de discutat cu privire la acest lucru".

Liderul rus a adus în atenţie şi faptul că părţile au luat în discuţie securitatea cibernetică, "temă extrem de importantă pentru ambele ţări". În acest sens, a spus domnia sa, SUA şi Rusia vor începe consultări, ambele părţi trebuind să-şi asume obligaţii în domeniu.

"Considerăm că spaţiul cibernetic este foarte important pentru SUA şi Rusia, în aceeaşi măsură. Cele mai multe atacuri cibernetice din lume provin din spaţiul american. Rusia a furnizat informaţii exhaustive Statelor Unite cu privire la atacurile cibernetice", a subliniat Putin.

La reuniunea de ieri au participat Joe Biden, Vladimir Putin, secretarul de Stat american Antony Blinken şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Evenimentul a venit în contextul în care Rusia a inclus recent SUA pe lista oficială a "statelor neprietenoase", iar ambii preşedinţi au recunoscut că relaţiile SUA-Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Niciuna dintre aceste naţiuni nu are în prezent un ambasador în cealaltă ţară, iar înalţi oficiali ruşi se află sub sancţiuni americane pentru mai multe aspecte - de la anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă (în 2014) până la presupusul amestec al Rusiei în alegerile din SUA, în favoarea lui Donald Trump. De fapt, anexarea Crimeei a fost începutul deteriorării relaţiilor dintre Rusia şi SUA. Relaţiile diplomatice dintre Moscova şi Washington s-au deteriorat şi mai mult de când Biden a preluat funcţia de preşedinte, în ianuarie 2021, liderul american acuzând Rusia în special de atacuri cibernetice şi de ingerinţă în campania electorală din Statele Unite.

Totodată, doi foşti puşcaşi marini americani se află în închisorile ruseşti, unul dintre aceştia fiind condamnat la 16 ani de detenţie pentru spionaj.

În martie anul acesta, Joe Biden l-a numit, într-un interviu, "criminal" pe Vladimir Putin. La rândul său, Putin l-a insultat de mai multe ori pe Biden, dar şi-a exprimat admiraţia pentru fostul lider de la Casa Albă, republicanul Donald Trump, pe care l-a catalogat drept "un individ extraordinar" şi "talentat".

• Andrei Kortunov, directorul think-tank-ului RIAC din Moscova: "Summitul - important din punct de vedere simbolic"

Întrunirea Vladimir Putin - Joe Biden, prima pentru cei doi în calitate de preşedinţi, a fost considerată de unele voci din Rusia, chiar înainte ca aceasta să aibă loc, drept o realizare.

Andrei Kortunov, directorul think-tank-ului RIAC din Moscova, a declarat conform BBC: "Summitul este important din punct de vedere simbolic, deoarece plasează Rusia în aceeaşi ligă cu SUA. Pentru Putin, acest lucru nu este lipsit de importanţă".

Totodată, Lilia Şevţova, analist politic, a afirmat: "Putin vrea, cu siguranţă, să fie egal cu preşedintele SUA. Vrea să fie respectat în conformitate cu condiţiile lui. Putin vrea să îşi arate muşchii de macho şi să fie membru al clubului".

Potrivit BBC, alegerea oraşului Geneva pentru reuniunea de ieri a amintit de Războiul Rece. Acolo a avut loc, în 1985, primul summit dintre Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov.

Casa Albă informa, anterior reuniunii, că scopul său este o relaţie "stabilă" şi "previzibilă" cu Rusia.

De partea cealaltă, Vladimir Putin a declarat în week-end, pentru televiziunea rusă de stat, că există chestiuni în care cele două state pot colabora, începând cu noi discuţii privind controlul armelor nucleare, conflictele regionale, inclusiv Siria şi Libia, şi schimbările climatice.

În ultimul timp, preşedintele Rusiei s-a străduit să transmită o imagine ostilă a Occidentului. La Forumul Economic desfăşurat în această lună la Sankt Petersburg, liderul rus a afirmat că SUA vor "să limiteze" dezvoltarea Rusiei.

Cu câteva zile mai devreme, Putin ameninţase că va "scoate dinţii" oricărui agresor străin care vrea "să muşte" Rusia, insistând că lumea trebuie să recunoască statutul şi forţa ţării sale.

"În mod clar, el crede că SUA sunt un adversar care nu doreşte binele Rusiei şi nu cred că această viziune se va schimba", spunea Andrei Kortunov anterior reuniunii de ieri, dar lua în calcul posibilitatea domolirii discursului liderului rus.

"Ca politician raţional, Putin ar dori să diminueze costurile şi riscurile asociate acestei relaţii contradictorii cu SUA", mai afirma Kortunov, făcând referire la sancţiunile economice impuse de americani ruşilor.

• Aleksei Navalnîi, subiect abordat de cei doi lideri

Întrebat ieri, după reuniunea cu Biden, despre cazul lui Aleksei Navalnîi, politician rus de opoziţie otrăvit anul trecut şi aflat acum în închisoare, Vladimir Putin a refuzat să rostească numele opozantului, afirmând doar că "această persoană" s-a întors în Rusia ca să fie reţinută, "pentru că ştia că a încălcat legea".

"A fost condamnat de două ori", a spus Vladimir Putin, adăugând că Navalnîi a "ignorat" legea şi a încâlcat condiţiile legii atunci când a plecat în străinătate, dar s-a întors ca să fie arestat.

Însă, pe acest subiect, Biden a declarat că i-a spus lui Putin că, în situaţia în care Navalnîi moare în închisoare, "consecinţele ar fi devastatoare pentru Rusia".

Întâlnirea Biden-Putin de ieri a avut loc la începutul mandatului liderului american, în timpul primei sale vizite în străinătate, şi la cererea sa - toate acestea reprezentând "un bonus" pentru Kremlin.