DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT Avocaţii de business, actori ai transformării companiilor

Arthur C. Clarcke, autor de literatură de science-fiction şi inventator britanic, spunea că "dacă am învăţat ceva din istoria invenţiilor şi a descoperirilor este că, pe termen lung sau - cel mai adesea - scurt, profeţiile cele mai ambiţioase devin cât se poate de conservatoare".

Transformarea companiilor, oricât de surprinzatoare ar fi, nu mai este în niciun fel imprevizibilă. Avansul tehnologic, dar şi o serie de fenomene perturbatoare, cum este cazul pandemiei actuale de Covid-19 sau al schimbărilor climatice, pun presiune pe managementul societăţilor care, pentru a reuşi, trebuie să schimbe comunicarea cu angajaţii, cu clienţii şi cu furnizorii, să fie gata să piloteze schimbări rapide de strategie ale business-ului ori de câte ori se impune.

Programele de transformare tradiţionale care au la bază principiul "mai bine, mai rapid, mai ieftin" nu mai sunt suficiente. Pentru a răspunde multiplelor crize pe care le trăim - criză ecologică, criză socială, criză energetică, criză economică şi chiar politică - transformarea trebuie să răspundă, pe de o parte, nevoilor din societate - de exemplu nevoii de protecţie a mediului, de sustenabilitate, de creştere a calităţii vieţii -, iar, pe de altă parte, aşteptărilor noii generaţii de angajaţi (generaţiile Y, Z), care nu mai co­respund misiunilor asumate tradiţional de companii.

În acest peisaj, avocaţii de business se regăsesc într-un domeniu de reglementare care este deja complex şi va fi şi mai complex. Intervenţiile lor au rolul de a sprijini companiile să limiteze riscurile în plan juridic, iar succesul misiunii depinde de cât de bine înţeleg aceştia provocările operaţionale ale fiecărei companii şi inclusiv de ce resurse tehnologice dispun aceştia care pot să le faciliteze prelucrarea rapidă a unei cantităţi sporite de date furnizate de clienţi.

• O guvernanţă corporativă sustenabilă

Guvernanţa corporativă, respectiv ansamblul principiilor ce stau la baza cadrului de administrare prin care este condusă şi controlată compania, nu se referă doar la dreptul afacerilor, mai exact la dreptul societăţilor, adică al acţionarilor, administratorilor, directorilor, reglementatorilor, ci şi la angajaţi şi organizaţiile care le reprezintă interesele şi, mai ales, la aspectele de mediu ce au devenit atât de presante. Acestea din urmă prevăd o gamă largă de mecanisme, instituţii şi actori nestatali - ONG-uri, comunităţi de riverani etc. - care influenţează sau chiar controlează în oarecare măsură deciziile companiilor.

Intervenţia profesionistului din domeniul juridic este menită să reducă nivelul de subiectivism al deciziilor luate de companii, nu doar să ajute la corecta interpretare şi aplicare a regementărilor legale. Prin consultanţa pe care o oferă, avocaţii de business sunt actori ai trans­formării companiilor, pilotând elaborarea de standarde etice şi profesionale ce devin pârghii ale guvernanţei corporative.

Iar următoarea misiune a acestor avocaţi în materie de guvernanţă corporativă începe efectiv în decembrie 2021, când se împlineşte termenul limită pentru intrarea în vigoare a unui nou standard de guvernanţă corporativă pentru companiile cu peste 250 de angajaţi (pentru companiile cu un număr de angajaţi cuprins între 50 şi 249, termenul limită este 17 decembrie 2023). Directiva (UE) 2019/1937 privind protectia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene (directiva Whistleblower), adoptată la Bruxelles în decembrie 2019 şi care aşteaptă încă transpunerea în legislaţia naţională (!), a introdus un set de cerinţe minimale de încurajare a persoanelor (avertizorii de integritate) care iau cunoştinţă de încălcări ale legii la locul de muncă pentru a le raporta. Directiva vizează, pe lângă încălcările regulilor privind concurenţa, siguranţa alimentelor, protecţia mediului, siguranţa nucleară şi alte cazuri cu potenţial de risc major pentru societate, încălcări ale eticii şi deontologiei profesionale sau ale principiilor de transparenţă şi eficienţă.

Astfel, companiile din sectorul privat, dar şi actorii publici, inclusiv entităţi deţinute sau controlate de aceştia, trebuie să implementeze canale sigure şi eficiente pentru primirea şi soluţionarea avertizărilor privind practicile ilegale sau imorale. Provocarea este, din perspectiva practicii juridice, să existe proceduri clare, să fie respectate regulile GDPR şi să se poată stabili ce este minimum suficient şi maximum recomandabil să se facă în acest sens.

În România, proiectul de lege privind protecţia avertizorilor în interes public care urmează să transpună în legislaţia naţională această Directivă europeană a fost pus în dezbatere publică în martie 2021 de Ministerul Justiţiei, dar deocamdată nimic nu s-a mişcat încă. Proiectul noului text de lege are inclusiv în vedere abrogarea legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semna­lează încălcări ale legii şi care, din păcate, în prezent, nu oferă garanţii reale avertizorilor de integritate şi nici nu stabileşte o procedură clară pentru a raporta incidentele ce ar intra în sfera de interes a acestui act normativ.

• Transformarea digitală, noua realitate

Digitalizarea transformă fundamental modul în care se derulează afacerile şi felul în care interacţionează echipele. Noile modele economice ale companiilor folosesc o varietate de mijloace tehnologice. În această chestiune, mai multe aspecte apar cu recurenţă printre subiectele asupra cărora sunt chemaţi să se aplece profesioniştii din domeniul juridic: protecţia datelor, securitatea informatică, design-ul contractelor şi al reglementărilor interne. Chestiunile juridice, precum conformitatea, protejarea proprietăţii intelectuale şi securitatea datelor ar trebui să fie priorităţi principale. Prin "date" înţelegem informaţiile colectate de o companie despre angajaţii săi, despre clienţii săi şi despre întreaga activitate a acesteia.

Din punct de vedere legal, transformarea digitală nu este asemenea construirii unui zgârie-nori în al cărui complex proiect de arhitectură sunt trecute şi pot fi numărate piesele componente până la cel mai mic detaliu pentru a-ţi atinge obiectivele. Ea seamănă mai degrabă cu un oraş care se construieşte treptat, în care unele cartiere se dezvoltă mai rapid sau mai lent decât altele, pe măsură ce legislaţia devine mai mult sau mai puţin clară şi cuprinzătoare. Dar, rolul avocatului este în continuare acela al unui agent transformator, deoarece având o înţelegere solidă a influenţei pe care o are tehnologia în diferitele departamente ale companiei şi a ultimelor reglementări legale, poate evita riscurile ce rezultă dintr-o aplicare incompletă sau greşită a legislaţiei.

Toate aceste date arată, aşadar, că indiferent de mărimea business-ului, parteneriatul companie - avocat va căpăta o amploare fără precedent. În această lume în plină schimbare, consilierea juridică va acoperi sistematic servicii multidisciplinare în jurisdicţii multiple, îmbinând o experienţă specializată în domeniul juridic şi o cunoaştere aprofundată a industriei de către profesioniştii din domeniul juridic.