DIN 2009 PÂNĂ ÎN 2017 Daea: "Doar trei unităţi de cercetare şi dezvoltare agricolă au fost reorganizate"

Doar trei unităţi de cercetare şi dezvoltare agricolă din România au fost reorganizate în opt ani de zile, dintr-un total de 53, iar acest fapt a dus la îndatorarea semnificativă a acestora, în timp ce mulţi cercetători au părăsit locul de muncă, a declarat, ieri, ministrul Agriculturii Petre Daea, în Comisiile reunite de Agricultură din Parlament.

Oficialul a precizat, citat de Agerpres: "E bine de cunoscut pentru dumneavoastră, pentru că urmăriţi modul în care se desfăşoară activitatea executivă, şi de aceea aş vrea să urmăriţi dacă actele normative sunt puse în aplicare. Din nefericire, Legea 45/2009 (privind organizarea şi funcţionarea ASAS şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din agricultură n.r.) nu a fost aplicată în România. Dovadă este faptul că prin această lege, din 2009 până în 2017, doar trei unităţi de cercetare şi dezvoltare din România au fost reorganizate din 53. În opt ani de zile doar trei unităţi şi acest fapt a dus la înglodarea lor în datorii şi la o situaţie extrem de proastă din punct de vedere financiar. Prin imposibilitatea de a-şi realiza obiectivele de cercetare, mulţi cercetători au părăsit locul de muncă, abandonând activitatea uneori de zeci de ani, pentru că nu au avut cum să mai rămână în staţiuni copleşite de datorii".

Acesta a precizat că, "printr-o organizare atentă şi cu toată angajarea umană în minister şi Academie", s-au realizat în acest an 40 de Hotărâri de Guvern de reorganizare pentru staţiunile de cercetare.

Şeful MADR a mai spus: "Am reuşit să realizăm 40 de Hotărâri de Guvern pentru staţiunile de cercetare. Dacă în opt ani s-au făcut trei, cred că în 10 luni merita cercetarea românească să se facă 40, din care 19 au văzut lumina Monitorului Oficial şi restul sunt în avizare. De aceea vă solicit sprijinul pentru aprobarea actelor normative care sunt în Parlament în diferite faze, în aşa fel încât anul 2018 să-l putem analiza împreună şi să ne bucurăm de rezultatele noastre, ale tuturor".

Sectorul de cercetare agricolă a suferit, după 1990, o presiune constantă asupra fondului funciar, în condiţiile în care suprafeţele de teren dedicate cercetării s-au redus de la 156.000 de hectare la numai 28.000 de hectare, iar de la 121 de unităţi de cercetare s-a ajuns la doar puţin peste 50. De asemenea, numărul de cercetători a scăzut de la 3.050 în anii "90, la mai puţin de 600.