DIN CAUZA SUBFINANŢĂRII ŞI A TERMENELOR DE PLATĂ DE PESTE 300 DE ZILE,  Situaţia financiară a segmentului farma, la limita suportabilităţii

• Interviu cu Octavian Popa, director financiar în cadrul MSD România - filiala românească a companiei farma "Merck Sharp & Dohme"

Reporter: Care este situaţia financiară a segmentului farma?

Octavian Popa: Situaţia financiară a segmentului farma este un paradox ce poate deveni obiect de studiu pentru mediul universitar şi specialişti. Sunt raportate creşteri de venituri şi profituri în marje normale pe hârtie, pe care se plătesc impozite şi TVA, însă fluxul efectiv monetar de plăţi şi încasări este susţinut de sistemul bancar şi de producătorii de medicamente. Din cauza subfinanţarii şi a termenelor de plată de peste 300 de zile, sistemul financiar al segmentului farma este menţinut într-un echilibru fragil, la limita suportabilităţii, şi orice mic derapaj al oricărui jucător poate avea un efect de domino asupra tuturor celorlalţi jucători, şi, în final, asupra pacienţilor.

Reporter: Care este valoarea pieţei farma pentru 2011?

Octavian Popa: Valoarea estimativă a pieţei farma pentru 2011, fără a lua în considerare produsele pentru care nu este nevoie de prescripţie medicală şi vaccinurile, se situează în jurul valorii de 9,5 miliarde lei, fiind în creştere cu aproximativ 8% faţă de cea din 2010.

Reporter: Care sunt factorii ce influenţează evoluţia pieţei?

Octavian Popa: În anii care urmează creşterea va fi influenţată de buget şi de cursul de schimb al monedei naţionale, dar şi de politicile strategice ale Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cum ar fi taxa clawback. De asemenea, companiile farma vor încerca să realizeze venituri din produse farmaceutice care pot fi plătite integral sau parţial de către pacient. În condiţiile unui buget al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate strâmtorat şi a unor termene de plată de peste 300 de zile, companiile farmaceutice caută soluţii să vândă produse la un preţ ce poate fi suportat integral sau parţial de consumatorul final. În perioada 2008-2011, cel mai mare impact asupra creşterii pieţei farmaceutice l-a avut evoluţia cursului valutar, având în vedere faptul că majoritatea medicamentelor sunt importate. În condiţiile în care preţurile sunt reglementate, am asistat la o creştere a preţului datorată deprecierii monedei naţionale faţă de euro cu aproximativ 18% (inclusiv cursul de schimb pentru stabilirea preţului produselor farmaceutice este reglementat). Dacă ne uităm însă la plăţile făcute pentru consumul de medicamente compensate şi gratuite observăm cu siguranţă o scădere a acestora în 2009 faţă de 2008, iar motivul principal îl reprezintă efectele negative ale recesiunii economice asupra resurselor financiare ale sectorului de asistenţă medicală.

Începând cu prima jumătate a anului 2011, industria farmaceutică a cunoscut o creştere faţă de anul precedent cu 2,9% la nivel de monedă euro (3,6% în lei).

Reporter: Care a fost valoarea pieţei farma în 2011?

Octavian Popa: În perioada ianuarie-decembrie 2011, valoarea totală a pieţei farma din România a fost de 10,8 miliarde lei, în creştere cu 12,4% faţă de intervalul corespunzător al anului precedent. Pe segmente, ratele de creştere în lei au fost de 8,1% pentru medicamentele cu pres-cripţie din farmacii, inferioare creş-terii de 15,2% pentru medicamentele din OTC-uri.

Ierarhia principalelor zece corporaţii pentru ultimele 12 luni se menţine comparativ cu trimestrul anterior, MSD România ocupând locul al şaptelea, cu o cifră de vânzări de 518,6 milioane lei, conform datelor companiilor de cercetare de piaţă.

Reporter: Pe ce loc se află MSD în topul investitorilor în cercetare-dezvoltare, având în vedere că acesta este domeniul care prezintă din ce în ce mai mult interes, în acest moment?

Octavian Popa: MSD România ocupă locul al cincilea în topul celor mai mari investitori în cercetare şi dezvoltare, domeniu în care a inves-tit, în 2011, suma de 6,4 miliarde dolari.

Reporter: Ce cotă de piaţă are compania?

Octavian Popa: MSD are o cotă de piaţă de 5,9% (piaţa produselor cu prescriptive, exceptând vaccinuri).

Reporter: Care sunt factorii de care companiile farma trebuie să ţină cont în planul lor de investiţii?

Octavian Popa: În România, planul de investiţii al companiilor farma trebuie să ţină cont de următoarele aspecte de sus-ţinere directă a sistemului sanitar: costurile de finanţare de peste 300 de zile pentru a ajuta bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aflat în deficit; costurile cu susţinerea preţurilor produselor la un preţ minim european; costurile de diferenţe de curs valutar pentru produsele importate (în România cursul de schimb valutar este fix, stabilit o dată pe an); fondurile de ajutorare a asociaţiilor de pacienţi şi a clinicilor şi spitalelor; costurile privind informarea şi educarea personalului medical din sistemul medical româ-nesc şi costurile cu studii clinice.

Reporter: Care sunt perspectivele financiare ale pieţei farma din ţara noastră?

Octavian Popa: În acest moment, pe baza informaţiilor disponibile, considerăm că piaţa va avea o creştere lentă, cu un singur digit, deşi nevoia de produse şi servicii medicale de ultimă oră a societăţii româ-neşti este în creştere. Piaţa farma, fiind un domeniu vital în politica socială a oricărei ţări, va continua să aibă un rol important în strategia de investiţii a ţării respective. În Româ-nia, se observă de la an la an un progres în nevoia populaţiei de a avea acces la servicii medicale şi produse farmaceutice de calitate. Din ce în ce mai mult, această nevoie se va concentra pe prevenirea afecţiunilor şi nu pe tratarea lor. Va trebui ca societăţile farma din această ţară să se adapteze şi să vină cu programe care să prevină afecţiunile populaţiei. Pe termen mediu şi lung, ele vor aduce reduceri importante de costuri în bugetele acordate sănătăţii, însă cu o investiţie minimă, în prezent.

Reporter: Aţi amintit de taxa clawback. Cum sunt afectate companiile farma de instituirea acestei taxe?

Octavian Popa: Cele mai mari provocări cu care se confruntă un director financiar în momentul în care citeşte legislaţia cu privire la taxa clawback sunt predictibilitatea şi inechitatea. Este imposibil să estimezi cu un grad de acurateţe acceptabil la cât se va ridica taxa clawback în trimestrul viitor - la 8%, 30% sau 70% din venituri. Există o probabilitate destul de mare să realizezi în decursul exerciţiului financiar că profitul estimat este de fapt o pierdere din cauza taxei clawback şi că, în aceste condiţii, nu poţi menţine nivelul de activitate planificat. Potrivit ultimelor informaţii din piaţă, procentul taxei de clawback aplicat vânzărilor compensate ale companiilor farma, la preţul de raft al produselor (care include adaosurile de distribuţie, farmacie şi TVA) va fi de 20%. Acest 20% aplicat preţului final al produsului poate însemna undeva la 26% din preţul de producător şi acesta va fi cuantumul taxei pentru producătorii de medicamente. MSD mizează cel puţin pe o păstrare a cotei de piaţă actuale. Dacă în acest moment s-ar liberaliza piaţa farma din punctul de vedere al accesului pacienţilor la tratamente costisitoare, în jumătate de an foarte multe companii farma ar închide activitatea din România, deoarece ar trebui să plătească diferenţa între bugetul alocat consumului de medicamente de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi consumul real din piaţă. Cu toate că veniturile ar fi imense, taxa clawback ar înghiţi integral profitul. Ca să explic puţin mai în detaliu, în prezent, accesul la tratamente costisitoare este restricţionat. La produsele care au un număr de trei sau patru asteriscuri, pentru iniţierea tratamentului este nevoie de aprobarea din partea unor comisii constituite la nivelul caselor de asigurări judeţene, respectiv al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Sunt cazuri în care pacientul poate aştepta şi doi ani de zile iniţierea tramentului. Din cauza taxei clawback, s-ar putea renunţa la acest proces îndelungat de aprobare, pentru că, oricât de mare ar fi consumul de medicamente, diferenţa dintre buget şi consum ar fi suportată de companiile farma. În acest caz, companiile farma ar putea plăti o taxă clawback poate chiar egală cu cifra lor de afaceri. În mod pur teoretic, este chiar posibil să platească şi o taxă mai mare decât cifra de afaceri. Din punctul de vedere al inechităţii, aspectul ar fi că această taxă este specifică numai industriei farmaceutice, nu şi altor industrii care realizează venituri din bugetul de stat al României. Mai mult decât atât, taxa clawback se aplică inclusiv la o altă taxă, care este TVA aferentă comercializării produselor farmaceutice, ceea ce, în limbaj de specialitate, ar însemna dubla taxare. Este interesant că, deşi taxa clawback există în câteva ţări europene, modelul matematic efectiv de aplicare este unul autohton, de excepţie prin simplitate şi eficienţă pentru beneficiar, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, însă anevoios pentru companiile care îl bugetează şi care trebuie să o plătească efectiv.

Reporter: Cât au de recuperat companiile farma de la stat, ca urmare a vânzării de compensate?

Octavian Popa: În acest moment, termenele de plată pe produse compensate şi gratuite sunt de aproximativ 300-330 de zile, acest lucru însemnând o valoare de aproximativ 4,5 miliarde lei de recuperat.

Reporter: Mulţumesc!