DOBÂNDA CHEIE, DIMINUATĂ CU 0,25 PUNCTE BNR dă tonul pentru dobânzi mai mici

• Analiştii spun că măsura Băncii Centrale este conform aşteptărilor şi adecvată contextului

Rata dobânzii de politică monetară a fost redusă la 6% pe an, de la 6,25%, în şedinţa Consiliului de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României de ieri, după un an şi jumătate de stagnare. Decizia reprezintă un semnal pentru reducerea dobânzilor şi încurajarea creditării, însă nu va avea efect imediat, sunt de părere analiştii economici, care se aşteptau la această mişcare din partea BNR.

CA al BNR a hotărât totodată continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Oficialii BNR precizează că "ajus-tarea treptată a condiţiilor monetare reale în sens larg este aşteptată a se reflecta în nivelul dobânzilor practicate la creditele acordate de băncile comerciale". În acelaşi timp, CA al BNR reiterează importanţa stimulării procesului de economisire internă, inclusiv prin remunerarea adecvată a depozitelor bancare pentru a asigura sustenabilitatea deficitului extern şi reducerea treptată în termeni relativi a dependenţei economiei naţionale faţă de finanţările externe.

• Decizia BNR, rol de semnal

Florian Libocor, economistul şef al BRD, este de părere că decizia BNR este conform aşteptărilor, este adecvată contextului şi va avea un efect preponderent de semnal.

Decizia BNR sugerează că inflaţia va rămâne în ţintă o bună perioadă de timp şi este posibil chiar să scadă sub 3%, în prima parte a anului viitor, este de părere Lucian Anghel, economistul şef al BCR. Domnia sa ne-a spus că noul regulament al Băncii Centrale care limitează creditul în valută avea nevoie şi de măsuri din partea BNR, iar alternativele acesteia erau fie scăderea dobânzii de politică monetară, ceea ce a şi făcut, fie reducerea rezervelor minime obligatorii la lei.

"Măsura adoptată este adecvată, în contextul internaţional turbulent", ne-a declarat Lucian Anghel. În opinia sa, este probabil ca, în prima parte a anului viitor, să mai vedem reduceri ale dobânzii cheie. "Chiar la începutul anului, BNR ar putea scădea rata cu 0,25-0,5 puncte procentuale, şi ar putea reduce RMO la lei".

Melania Hăncilă, şefa departamentului de cercetare şi strategie "Volksbank", opinează că decizia BNR denotă prudenţă sporită din partea consiliului de administraţie al BNR, în condiţiile în care dobânda cheie oferea un randament real de aproape 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei şi se menţine în continuare deficitul de cerere agregată. Domnia sa ne-a declarat: "Decizia BNR are mai degrabă rol de semnal şi va avea un impact efectiv destul de limitat asupra dobânzilor din piaţă, însă este un prim pas înainte pe calea relaxării politicii monetare. Menţinerea neschimbată a dobânzii cheie ar fi determinat creşterea expectaţiilor inflaţioniste ale pieţei, deoarece semnala neîncrederea Băncii Naţionale în consolidarea procesului dezinflaţionist în jurul ţintei de inflaţie şi aşteptări de reizbucnire a presiunilor inflaţioniste". Melania Hăncilă consideră că este necesară continuarea procesului de relaxare a politicii monetare anul viitor, având în vedere necesitatea unor stimuli monetari în sectorul privat, în condiţiile înăspririi politicii fiscale şi deteriorării mediului extern, precum şi al îngreunării accesului la finanţare în euro.

În opinia analistului Ilie Şerbănes-cu, măsura BNR este una fără impact. Domnia sa a declarat, potrivit Agerpres: "Nu văd de ce Banca Centrală a luat această măsură, fără impact după părerea mea. Nu va avea deloc impact în sensul scăderii dobânzilor. Cum să scadă dobânzile la creditele în lei când se restrânge cantitatea de bani de pe piaţă? Băncile cu capital străin din România vor fi mult mai atente la ce le cer băncile mamă, iar în situaţia actuală este posibilă o restrângere a expunerii lor. Nu mai zic de faptul că, de la anul, România va trebui să înceapă să restituie principalul din acordul cu FMI, banii din investiţii scad, de la românii plecaţi la muncă nu mai vin aceiaşi bani. Cred că Banca Naţională nu mai controlează politica monetară".

În opinia directorului executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, decizia BNR nu schimbă în mod fundamental starea creditării, deoarece creditarea depinde nu de rata dobânzii, ci de perspectivele economice, de percepţia populaţiei şi a firmelor cu privire la propria lor capacitate de plată a unui eventual debit.

"Este mai importantă siguranţa locului de muncă, certitudinea venitului. Când lucrurile acestea nu mai sunt sigure, nu te mai bagi la un credit, oricât de mică ar fi dobânda", subliniază Liviu Voinea. Opinia sa este că efectele palpabile ale deciziei BNR vor fi asupra dobânzii la care se împrumută statul român - "este o decizie care vine în sprijinul statului pentru reducererea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice interne".

"Raiffeisen Research" consideră că principalul motiv pentru reducerea ratei de politică monetară a fost îmbunătăţirea rapidă asupra perspectivei inflaţiei pe termen scurt. Analiştii "Raiffeisen" sunt de părere că decizia nu va avea un impact semnificativ asupra randamentelor titlurilor de stat în lei şi asupra cursului de schimb pe termen scurt, care vor fi influenţate, în continuare, de evoluţiile pe pieţele externe.

"Raiffeisen Research" se aşteaptă ca BNR să continue să reducă gradual rata cheie la 5,5%, până la finalul primei jumătăţi a anului viitor, precum şi la o reducere a rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei.

Analistul economic Lucian Isar consideră că dobânda la lei ar fi trebuit să fie la 5% de ceva vreme. "E bine că au început să coboare dobânda cum cerem de câţiva ani deja, dar nu suntem încă siguri, din justificare, dacă într-adevăr BNR a internalizat noile realităţi economice, ori este doar un gest minimal de protecţie la nivel personal împotriva reproşurilor din ce în ce mai extinse, potrivit cărora politica monetară inoportună şi neinspirată este în continuare cauza principală pentru agravarea recesiunii şi, respectiv, pentru prelungirea perioadei de stag-nare economică din ultimii trei ani.

Introducerea recentă a noilor restricţii de creditare şi discuţia din jurul acestei decizii sugerează că reducerea cu 0,25% este mai degrabă un gest defensiv din partea BNR şi nu o schimbare de mentalitate", a declarat Lucian Isar, citat de Mediafax.

Potrivit economistului Florin Cîţu, scăderea dobânzii cu 0,25 puncte reprezintă o decizie timidă, fără efect pentru economia reală, care arată că BNR este în continuare prudentă şi presiunile inflaţioniste rămân importante în perioada următoare.

"În condiţiile în care există riscul unor ieşiri de capital şi al deprecierii leului, o menţinere ridicată a dobânzii reduce indirect costurile pentru protejarea monedei naţionale. O decizie de politică monetară care implică o schimbare de dobândă, în plus sau minus, mai mică de un procent nu se simte în economia reală, deoarece în aceste momente principalul canal de transmitere al politicii monetare, cel al creditului, este scurt-circuitat. Celălalt canal, rata de schimb, nu funcţionează atât timp cât BNR nu doreşte să-l utilizeze şi intervine", a continuat Cîţu.

• Adrian Vasilescu: Reducerea dobânzii de politică monetară egal dezinflaţie

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat, ieri, că scăderea dobânzii de politică monetară de către BNR de la 6,25 la sută la 6,00 la sută, arată un proces de reducere a inflaţiei. "Astăzi nu avem deflaţie, dar vorbim de dezinflaţie şi aşa BNR a redus dobânda. Efectele unei astfel de decizii se vor produce în câteva luni, important este mesajul de încredere şi că, indiferent de ce se întâmplă în lume, BNR are încredere în dezinflaţie. Băncile comerciale cu siguranţă se vor mişca mai repede, chiar dacă au grijă la ecartul lor, chiar dacă vor avea o uşoară reţinere, piaţa le va împinge către acest curs - scăderea dobânzilor în lei", a spus Vasilescu.

În urma deciziei BNR, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de 2,00% de la 2,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) va fi de 10,00% pe an faţă de 10,25%.

Potrivit BNR, balanţa riscurilor pe termen mediu continuă să fie asimetrică, acestea fiind asociate evoluţiilor mediului extern, aversiunii faţă de risc a investitorilor şi volatilităţii fluxurilor de capital, precum şi conduitei politicii fiscale şi ajustărilor preţurilor administrate.