Încet, dar sigur, domnia fricii ia locul domniei legii. După atentatele teroriste de la Paris, de vineri 13 noiembrie, politica fricii a (re)intrat în arenă. Şi nu doar în Franţa, unde ideea "unităţii naţionale" în faţa terorismului nu a durat decât o zi, ci şi la noi, unde fricile - frica de imigraţie, frica de islam, frica de terorişti, frica de occident şi de prea multă Europă, frica de Rusia, frica de efectele crizei economice etc. - se amalgamează pe fundalul formării unui aşa numit guvern tehnocrat. Or, frica este sentimentul pe care teroriştii şi comanditarii acţiunilor lor vor să-l impună pentru a diviza societatea în tabere ireconciliabil opuse şi a distruge singurul mecanism cu adevărat democratic: consensul. Şi, când frica domină, priorităţile politice, economice şi sociale sunt deformate. Instrumentalizarea domniei fricii implică nu doar teroriştii, ci şi pe toţi cei ce cred că pot avea ceva de câştigat din schimbarea priorităţilor dinspre apărarea libertăţilor cetăţeneşti spre creşterea gradului de securitate. De la politicieni fără inhibiţii şi gata să intre în jocul populismului de orice orientare, până la servicii secrete dornice să-şi întărească poziţia în interiorul statelor, o întreagă falangă intră în acţiune şi încearcă să profite de frică.
Că unii politicienii nu pot rezista tentaţiei de a profita de "oportunităţi" şi de presupusa slăbiciune a adversarului politic, chiar cu riscul de a-şi pune ţara într-o situaţie dificilă, pare a ţine de însăşi "natura" politicii. E ceea ce s-a întâmplat în Franţa după atentatele de vineri, unde Nicolas Sarkozy şi-a reconsiderat poziţia privind "unitatea naţională" pentru a-şi crea un avantaj atât în raport cu Franşois Holland, viitorul său adversar în alegerile prezidenţiale din 2017, cât şi ca contrapondere cu concurenţii din interiorul propriului partid (foştii prim miniştri Franşois Filon şi Alain Jupe, care s-au declarat deschişi ideii de uniune naţională), dar şi pentru a "fura" startul în faţa Frontului naţional în campania pentru alegerile regionale care sunt stabilite pe 6 şi 13 decembrie şi la care se aştepta un posibil succes al partidului Marinei Le Pen.
Ce şi-ar putea dori Daesh mai mult: o Franţă deşirată în certuri politice privind amploarea politicilor securitare, care propune crearea unor lagăre pentru "suspecţii" de activitate teroristă, nu ar fi decât o caricatură a ţării "drepturilor omului"? Şi ce şi-ar putea dori mai mult Rusia decât să vadă Franţa propunând, aşa cum vrea Sarkozy, integrarea Moscovei în strategia antiteroristă a NATO? Toate problemele lui Putin ar fi astfel rezolvate, iar efortul UE, SUA şi NATO de după anexarea Crimeii ar deveni caduce.
La noi, fricile s-au contextualizat odată cu reacţia antipolitică a unei părţi a societăţii: frica de politică, privită ca o activitate prin natura ei coruptă, a fost transformată într-un relativ avantaj politic pentru preşedinte, care a devenit, astfel, din spectator al politicii, arbitru. Echipa de "tehnocraţi", care părea mai degrabă o formulă de guvern prezidenţial, a luat forma, odată cu dezvăluirea listei membrilor, unui amalgam lipsit de orice coerenţă politică. Expertiza celor propuşi pentru diferitele portofolii este atât de diversă încât cu greu ar putea fi integrată, chiar de dirijorii din spatele "scenei", într-o autentică orchestră. Consensul, pe care orice politică guvernamentală îl presupune, nu are nicio legătură cu eventuale cunoştinţe "tehnice". Dar unii vor ca printr-un astfel de guvern tehnocrat "să bage" frica în politicieni. Să fie frica un mecanism prin care să se poată reforma politica?
1. blah blah blah
(mesaj trimis de Cristi C în data de 16.11.2015, 08:08)
Am citit si na-m inteles nimica ca nu este nimica ca sa inteleg. Blah!
1.1. blah, blah, na-m si ca ca (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Dascalul în data de 16.11.2015, 11:21)
...na-m inteles nimica ca nu este nimica ca sa inteleg.
Corect, n-ai cum. Te iertam.
1.2. Furt de identitate 1 (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.11.2015, 11:45)
Mesajul nu apartine cititorului Cristi C. Ci plastografului matinal.
2. Exact asta vroia ISIS
(mesaj trimis de Radu în data de 16.11.2015, 09:38)
Asta vor teroristii, sa ii sperie pe europeni si apoi sa nu mai accepte imigranti. Iar unii europeni fac exact ce vor cei de la ISIS.
3. Frica și prostia în America
(mesaj trimis de Cristi C în data de 16.11.2015, 13:27)
Faptul că există în redacția Bursa și printre cititori mulți, prea mulți înclinați către instigare la xenofobie sau chiar rasiști (îi cunoașteți, cei cu "Europa este a creștinilor" și "afară cu ceilalți"), m-am gândit că este foarte relevant să ne uităm la următoarele statistici. Faptul că le avem este un lucru deosebit. Prin Europa, aceste informații nu ar fi colectate transparent pentru că nu ar fi corectă din punct de vedere politic. Dar FBI o face.
"In the Uniform Crime Reporting (UCR) Program, the victim of a hate crime may be an individual, a business, an institution, or society as a whole. In 2013, the nation’s law enforcement agencies reported that there were 7,242 victims of hate crimes."
-- În 2013 au fost contabilizate 7242 de victime ale agresiunilor din motive de ură. Din fericire, doar 5 au fost crime, restul insulte, atacuri asupra persoanei sau proprietății.
"An analysis of data for victims of single-bias hate crime incidents showed that:
49.3 percent of the victims were targeted because of the offenders’ bias against race.
20.2 percent were targeted because of bias against sexual orientation.
16.9 percent were victimized because of bias against religion.
11.4 percent were victimized because of bias against ethnicity."
-- Din cele 7242 de victime, 49.3% și 11.4% au avut la bază rasa sau etnia (distincția este mai puțin relevantă). Deci 60.7%, adică 4396 de victime. Iar 17%, din motive de religie, 1231 victime.
"66.5 percent were victims of crimes motivated by their offenders’ anti-Black or African American bias.
21.2 percent were victims of anti-White bias."
-- 2369 de victime au fost cele ale urii împotriva negrilor în timp ce doar 748 de victime au fost albe.
"Of the 1,223 victims of anti-religious hate crimes:
- 60.3 percent were victims of crimes motivated by their offenders’ anti-Jewish bias.
- 13.7 percent were victims of anti-Islamic (Muslim) bias.
- 6.1 percent were victims of anti-Catholic bias."
-- Și ajungem și la subiectul nostru, ura religioasă. Aici 738 de victime au fost evrei, 167 musulmani și doar 82 de creștini.
Măi creștinilor albi, voi sunteți cea mai agresivă specie de pe continentul american. Și probabil la fel și în "Europa creștinilor". Sunteți un pericol public.
4. Raul necesar, din pacate, cateodata nu si suficie
(mesaj trimis de anonim în data de 16.11.2015, 17:45)
Frica pazeste via/strugurii; se stie de cand lumea.
4.1. Raspuns la opinia 4 (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 16.11.2015, 19:22)
„Speech”-ul dumneavoastră este niţitel cam deplasat. De ce ? Din mai multe puncte de vedere. Fiecare are voie să dea note-aprecieri după cum îi place. De fapt nici nu contează, mai ales cînd calitatea celor care citesc şi „judecă” este mai mult decît „dubioasă”! dacă ar fi fost un „+” nu v-ar mai fi deranjat ! Deontologic vorbind face parte din jocul acesta de-aici unanim convenit şi acceptat. Cît despre problematica semnării comentariilor cu nume şi prenume, o luaţi şi mai rău pe cîmpii, pentru simplul motiv că de O pildă, există persoane care nu mai pot „comenta” în multe din ziarele elitisto-cultural-intelectuale fiind INTERZISE definitiv de către aşa-zis Pressa Liberă, de a se mai putea exprima Liber. Ca să nu mai adaug Rolul constructiv al moderării-cenzurării doctrinar-ideologice de o extrem de vigilentă „bună-voinţă” laminatoare.
4.2. Holly cow ... încă un plagiator (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 16.11.2015, 22:20)
Salut. Eu sunt Cristi C iar tu pari a fi un nou plagiator. Nu pari a fi Sveik și nici hoțul matinal.
Felicitări pentru comentariu deși pare cam nepotrivit în context. Bună metafora "laminatoare" deși v-aș fi sugerat o alta: așchietoare.
Să mă explic. Dacă verificați siteul Off-Guardian, veți vedea că el aparține unor comentatori care, enervați teribil de faptul că erau CENZURAȚI din secțiunea de comentarii a ziarului The Guardian (faimos, pe vremuri, pentru dezvăluirile anti-sistem, dar nu acum când Glenn Greenwald a plecat la The Intercept), și-au creat propria platformă online.
A așchia înseamnă a îndepărta materialul nedorit. Nu a-l lamina, prin deformare plastică într-o formă dorită. Ci a-l arunca pur și simplu. Asta se întâmpla cu opiniile comentatorilor din The Guardian care nu se aliniau narațiunii oficiale.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.11.2015, 22:31)
Cristi C-1
Cristi C-2
Cristi C-3
Cristi C-4
Cativa tantalai care se atata unul pe altul, La munca! La spital!
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.11.2015, 22:55)
Ce muncă, patroane! Orele sunt înaintate. Ne plătești spor de ore suplimentare? Sau ești un spurcat de liberal care angajează la negru?