DOSARUL MINERIADEI / DUPĂ UN SFERT DE SECOL Mineriada a ajuns la capul ei: Ion Iliescu

Ion Iliescu, fostul preşedinte al României, a fost chemat ieri dimineaţă la Parchetul General ca să i se aducă la cunoştinţă că are calitatea de suspect pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul Mineriadei din 1990.

Tot ieri au venit la Parchet şi fostul şef SRI Virgil Măgureanu, dar şi fostul ministru al Apărării în timpul Mineriadei, Victor Atanasie Stănculescu.

Procurorii militari au anunţat ieri începerea urmăriii penale împotriva mai multor foşti demnitari pentru infracţiuni contra umanităţii, constând în reprimarea violentă a menifestaţiei din Piaţa Universităţii din dimineaţa de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1000 de persoane în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanşat de către mineri.

Ion Iliescu a susţinut de-a lungul vremii că acuzaţiile care i s-au adus sunt o absurditate şi că el nu putea sta cu mâinile în sân în timpul declanşării unei acţiuni anarhice care îl viza.

• Măgureanu, întrebat dacă este acuzat de crime împotriva umanităţii: "Este o întrebare neroadă"

Fostul şef SRI Virgil Măgureanu a declarat ieri, la ieşirea de la PICCJ, că este bine că s-au reluat cercetările în dosarul Mineriadei şi că va da declaraţii despre cele întâmplate, "cu răspunderea fiecăruia", iar întrebat dacă este acuzat de infracţiuni contra umanităţii, a spus: "Este o întrebare neroadă".

Fostul director al Serviciului Român de Informaţii (SRI) Virgil Măgureanu a spus, la ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde a stat aproape două ore, că nu este atribuţia lui să reconstituie adevărul în cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, dar poate să contribuie şi să dea declaraţii care să ajute la reconstituirea faptelor.

"Este benefic că s-au reluat cercetările. Este singura declaraţie pe care o pot face cu acest prilej. Nu este doar atribuţia mea să reconstitui adevărul, să contribui la asta, pot să fac. Vom da declaraţii în legătură cu toate câte s-au întâmplat, cu răspunderile fiecăruia, după încheierea tuturor cercetărilor. Nu putem substitui nici instanţa şi nici factorii care sunt obligaţi să reconstituie faptele", a declarat Măgureanu.

• Procurorii vor să ceară aviz de începere a urmăririi penale pentru Stănculescu

Procurorii Parchetului instanţei supreme vor să ceară aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Victor Atanasie Stănculescu, întrucât acesta era ministru al Apărării la data faptelor cercetate în dosarul Mineriadei, au declarat surse judiciare, citate de Mediafax. Oficiali ai Parchetului instanţei supreme au declarat că în cazul lui Victor Atanasie Stănculescu procurorii Secţiei Parchetelor Militare i-au adus la cunoştinţă, ieri, că s-a redeschis urmărirea penală în dosarul Mineriadei, iar în cazul său se va declanşa procedura specială.

Surse judiciare spun că în cazul lui Victor Atanasie Stănculescu procurorii urmează să facă un referat prin care să solicite avizul pentru începerea urmăririi penale, întrucât acesta era, în iunie 1990, ministru al Apărării.

Potrivit prevederilor legale, membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, de la data depunerii jurământului şi până la încetarea funcţiei. Au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi şeful statului.

În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, preşedintele, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei, adresează ministrului Justiţiei o cerere în acest scop.

Preşedintele este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul ministru, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Fostul general Victor Atanasie Stănculescu s-a prezentat, ieri, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), el spunând, la intrarea în sediu, că a fost citat în calitate de supect în dosarul Mineriadei.

Atanasie Stănculescu a stat la Parchetul instanţei supreme mai puţin de 15 minute, iar la ieşire a spus că procurorii nu i-au adus la cunoştinţă că este cercetat pentru infracţiuni contra umanităţii în dosarul Mineriadei, ci doar că s-a redeschis urmărirea penală în cauză, reafirmând că în 13 iunie 1990 el era plecat din ţară.

Stănculescu a spus că atunci a comunicat că, în programul lui de ministru al Apărării, în 13 iunie 1990, era la Berlin.

El a fost întrebat de jurnalişti dacă ştie cine a chemat minerii, cine a tras în protestatari şi ce implicare a avut în 13-15 iunie 1990, la toate întrebările el spunând: "Nu cunosc. Nu am intervenit în niciun fel".

Întrebat dacă, din punctul său de vedere, se poate face dreptate după 25 de ani, Victor Atanasie Stănculescu a răspuns: "Trăim în România. Se poate orice".

La rândul său, avocatul lui Stănculescu a spus că pe numele clientului său nu s-a început urmărirea penală, ci doar i s-a comunicat că ancheta a fost redeschisă.

Avocatul a explicat că, dacă Victor Atanasie Stănculescu a dat ordine prin telefon, este nevoie ca procurorii să dovedească acest lucru. "Nu avea cum să dea ordin din consfătuirea miniştrilor Apărării", a adăugat avocatul.

• Procurorii Secţiei Parchetelor Militare au stabilit că aproximativ 1.300 de persoane "au suferit vătămări" şi în jur de 100 au decedat

Dosarul Mineriadei vizează elucidarea împrejurărilor în care s-au declanşat şi au avut loc evenimentele din 13-15 iunie 1990 în Bucureşti, contribuţia şi rolul unui număr de 27 de persoane civile, printre care Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, precum şi a şapte persoane care erau militari la momentul desfăşurării evenimentelor, printre care Mihai Chiţac şi Corneliu Diamandescu.

Procurorii Secţiei Parchetelor Militare au stabilit că în urma evenimentelor de atunci aproximativ 1.300 de persoane "au suferit vătămări" şi în jur de 100 au decedat.

În cei 25 de ani de la Mineriadă, pe rolul Parchetului de pe lângă instanţa supremă au fost deschise zeci de dosare, însă procurorii au emis în repetate rânduri decizii de neîncepere a urmăririi penale în acest caz.

Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Secţia Parchetelor Militare, avea ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorâţi prin împuşcare, în 13 - 15 iunie 1990, Mitriţă Lepădat, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiţă şi Drumea Dragoş.

În acest dosar au fost trimişi în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervă Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, precum şi coloneii Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare şi tentativă la ucidere.

În acelaşi dosar, prin rezoluţia din 19 iunie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu. Ulterior, prin rezoluţia din 7 decembrie 2007 a procurorului general, s-a dispus infirmarea rezoluţiei din 19 iulie 2007 şi continuarea cercetărilor.

În iunie 2007, Ion Iliescu susţinea că învinuirea sa în dosarul privind moartea celor patru persoane în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990 reprezintă "un act eminamente politic, fără temei juridic".

Iliescu spunea: "Eram şeful statului. Se declanşase o acţiune anarhică. O devastare de instituţii ale statului. Eu ce trebuia să fac? Să stau cu mâinile în sân, să mă uit la declanşarea acestei anarhii, care putea să ducă la război civil până la urmă? Nu am avut poliţie, nu am avut instrumente de acţiune. Şi s-a petrecut şi această tragedie în care au murit nişte oameni. Şi incriminezi şeful statului, care era obiectul acestor acţiuni anarhice? Nu vedeţi că este o absurditate?".

Fostul şef de stat afirma, totodată, că preşedintele Asociaţiei "1 Decembrie", Teodor Mărieş, este unul dintre "incitatorii" actelor de violenţă din cursul anului 1990.

"Ce anume i se poate imputa şefului statului din acest punct de vedere? Asta e marea aberaţie!", arăta atunci Iliescu, precizând că organele de cercetare ar trebui să se ocupe de căutarea celor care au provocat acele acte "rebele" şi "anarhice" din 13-15 iunie 1990.

"Aşa că e o aberaţie", a conchis Iliescu.

Prin rezoluţia din 17 iunie 2009, în dosarul Mineriadei, Parchetul instanţei supreme a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul fostului preşedinte Ion Iliescu, a lui Virgil Măgureanu, fost şef al SRI, Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, Victor Atanasie Stănculescu, fost ministru al Apărării, precum şi pentru alţi patru oficiali din perioada mineriadei. Atunci, procurorii au constatat intervenţia prescripiţiei şi au decis încetarea urmăririi penale.

Neînceperea urmăririi penale în cazul lui Ion Iliescu a fost dispusă în dosarul în care în 9 iunie 2005 împotriva acestuia fusese începută urmărirea penală pentru: propagandă pentru război, genocid săvârşit prin următoarele modalităţi alternative: uciderea membrilor colectivităţii sau grupului; vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a colectivităţii sau grupului; supunerea colectivităţii ori grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică, tratamente neomenoase prin dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, săvârşite prin incendieri, explozii, ori prin orice alte asemenea mijloace şi dacă rezultă pericol public, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false din Codul penal, se menţiona în rezoluţie.

În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

În 9 martie, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au constatat că soluţia Parchetului este legală şi temeinică.

Întrebat, în martie, dacă redeschiderea acestui dosar îl vizează în vreun fel sau îl va afecta, Iliescu a răspuns: "De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele şi am avut nişte răspunderi, dar asta (redeschiderea dosarului, n.r.) e cu totul altceva".

"Oricine este liber să analizeze, să comenteze evenimente trăite, mai apropiate, mai îndepărtate, nu e nicio problemă", a adăugat Iliescu.

El a arătat că în 13-15 iunie 1990 au fost "nişte fenomene şi nişte manifestări" pe care le-a trăit şi care au constituit "factori perturbatori ai vieţii sociale, începând cu organizarea societăţii româneşti".

"Aşa că e firesc ca toţi oamenii interesaţi, istorici, cei care vor să descifreze sensul evenimentelor, să se ocupe inclusiv de asemenea momente. Nu e nicio problemă", mai spunea Iliescu.

La rândul său, fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma spunea că are o "mare satisfacţie" că dosarul mineriadei este redeschis, susţinând că pentru fostul preşedinte Ion Iliescu există o singură pedeapsă - "condamnare pe viaţă pentru crime împotriva umanităţii".