Dragnea ştie cel mai bine: "PSD spune lucruri trăsnite"

Desfăşurarea în aceeaşi zi atât a alegerilor europarlamentare, cât şi a votului pe referendumul pentru justiţie a provocat contradicţii pe scena politică. Deşi ziua de ieri a fost marcată de declaraţiile unor membri importanţi din PSD care susţineau că secţiile de votare pentru cele două scrutine vor fi separate, decizie care i-ar fi favorizat pe social democraţi, aseară Liviu Dragnea a dezminţit toate aceste afirmaţii.

Condamnat definitiv la 2 ani de închisoare în dosarul privind Referendumul din 2012, cu suspendarea executării pedepsei, Liviu Dragnea a negat că referendumul şi alegerile europarlamentare vor fi organizate în secţii de votare diferite. Referitor la declaraţiile colegilor săi - Mircea Drăghici şi Cătălin Rădulescu - care anunţau separarea secţiilor de vot, Dragnea a afirmat: "Copiii spun lucruri trăsnite!".

Liderul PSD a precizat că în urma discuţiilor pe care le-a avut cu premierul Viorica Dăncilă, Guvernul a decis că nu va adopta nicio ordonanţă de urgenţă cu privire la instituirea unor secţii de votare separate la cele două scrutine din 26 mai 2019.

Cunoscând însă cum funcţionează lucrurile în interiorul PSD, cel mai probabil că Drăghici şi Rădulescu anunţau intenţiile pe care social-democraţii ar fi urmat să le adopte.

Situaţia creată demonstrează convulsiile care au loc pe scena politică, în jurul alegerilor care urmează să se desfăşoare.

Amintim că, ieri, Mircea Drăghici, coordonatorul campaniei electorale, a afirmat că legea nu permite decât secţii de votare diferite.

Drăghici a spus: "Legea nu ne permite decât secţii de votare diferite. Aduceţi-vă aminte că atunci când a fost organizat un referendum în paralel cu orice alt scrutin electoral, au fost secţii de votare diferite".

Afirmaţiile coordonatorului de campanie al PSD, care deţine şi funcţia de trezorier al formaţiunii politice şi care a fost la un pas să devină şef al Autorităţii Electorale Permanente, sunt eronate.

Articolul 15 din legea referendumului stipulează:

"(1) În situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui Româ­niei ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Pre­şedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), ambele scrutine se realizează în cadrul aceloraşi secţii de votare, operaţiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleaşi birouri electorale, constituite potrivit legii".

Cu alte cuvinte, legea este destul de clară şi impune organizarea scrutinelor în cadrul aceleeaşi secţii de votare.

A doua eroare intenţionată din declaraţia lui Mircea Drăghici se referă la faptul că, niciodată, un referendum nu a mai fost organizat în acelaşi timp cu un alt scrutin. Îi amintim social-democratului că referendumul, organizat la solicitarea preşedintelui Traian Băsescu, cu privire la reducerea numărului de parlamentari la 300 de persoane, a avut loc odată cu turul întâi al alegerilor prezidenţiale, în 22 noiembrie 2009.

• PSD pregăteşte terenul pentru emiterea unui act normativ?

Informaţiile eronate spuse public de Mircea Drăghici au fost imediat preluate de deputatul social-democrat Cătălin Rădulescu, care a declarat: "Obligatoriu să fie secţii separate! (...) Desigur că vor fi secţii separate, nu poate să fie o secţie, în acelaşi loc lumea să vină să voteze la europarlamentare şi după aceea să primească o listă cu o întrebare".

Deputatul social-democrat susţine că separarea secţiilor de votare este necesară pentru a nu se crea confuzie la vot. Rădulescu a precizat: "Nu putem obliga un om, că referendumul nu-i obligatoriu. (...) Cine va vrea să voteze acest referendum va merge şi va avea această dorinţă ca să se deplaseze 10-20 de metri, pentru că aceste secţii vor fi în cadrul aceleiaşi instituţii. Adică hai să vorbim foarte clar, într-o grădiniţă sunt două secţii, în partea stângă este pentru asta, în partea dreaptă... Credeţi că e o mare deplasare, 10-20 de metri?".

Pare că ideea centrală este sabotarea referendumului pe care preşedintele Klaus Iohannis l-a solicitat pentru 26 mai şi în care cetăţenii să îşi exprime opţiunea cu privire la sistemul judiciar din ţara noastră şi la lupta anticorupţie.

Este pentru a doua oară în ultimile şase luni când PSD încearcă să mute referendumul la o dată separată de orice alt scrutin. Prima încercare a fost în toamna anului trecut, când Parlamentul a adoptat un proiect de modificare a legii electorale ce stabilea că referendumul nu poate fi organizat odată cu alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale. Actul normativ respectiv a fost atacat de preşedintele Klaus Iohannis la Curtea Constituţională a României. În 13 martie 2019, magistraţii CCR au decis că una dintre obiecţiile preşedintelui cu privire la această lege este întemeiată şi au declarat că prevederea de separare a organizării referendumului odată cu alegerile este neconstituţională. Ei au motivat că în Constituţie nu există separarea acestor scrutinuri şi dacă actul fundamental nu face nicio distincţie, nici Parlamentul şi Guvernul nu au voie să o facă.

Puşi în faţa faptului împlinit în urma deciziei CCR din 13 martie şi a motivării acesteia, social-democraţii s-au reorientat şi au deschis o temă de discuţie care va permite coaliţiei de guvernare să iniţieze şi să adopte o ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor secţii de votare separate pentru europarlamentare şi referendum. Un astfel de act normativ nu poate fi atacat la CCR decât de Avocatul Poporului, iar cum Victor Ciorbea nu a atacat până acum nicio ordonanţă de urgenţă emisă de guvernul Dăncilă, este greu de crezut că o va face acum.

O astfel de ordonanţă de urgenţă îşi va produce efectele imediat ce va fi publicată în Monitorul Oficial, iar PSD şi ALDE vor putea organiza cele două scrutine aşa cum doresc.

• Opoziţia somează Guvernul să nu modifice legea prin OUG

Prin manevra lor, cei de la PSD ar urmări reducerea participării la referendum, la sub 25%, fapt care ar duce la invalidarea referendumului propus de Klaus Iohannis. De asemenea, dacă această prezenţă scăzută la referendum ar avea corespondent şi la scrutinul pentru europarlamentare, PSD ar fi marele câştigător al alegerilor din 26 mai 2019.

Decizia social-democraţilor a stârnit reacţia parlamentarilor PNL şi USR care au criticat vehement separarea secţiilor de votare. Reprezentanţii PNL au emis un comunicat de presă în care arată că Liviu Dragnea recidivează la referendum, făcând aluzie la condamnarea definitivă, de 2 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pe care liderul PSD o are în dosarul Referendumul din 2012.

În comunicatul PNL se spune: "Liviu Dragnea este în panică totală şi ar face orice ca să blocheze votul româ­nilor în 26 mai. Condamnat penal pentru fraude la referendum, Liviu Dragnea vrea să împiedice românii să ajungă în secţiile de votare ca să-şi exprime votul. Este disperat pentru că ştie deja ce vor răspunde românii la întrebarea pe care Preşedintele Româ­niei o va adresa la referendum. De aceea, şi-a pus slugile să blocheze atât alegerile pentru Parlamentul European, cât şi referendumul, prin organizarea a două secţii distincte de votare".

Liberalii somează coaliţia PSD-ALDE să respecte legea şi solicită imperativ Guvernului să nu emită nicio ordonanţă de urgenţă în folosul personal al lui Dragnea.

• Cătălin Rădulescu: "Nu vom ţine cont de rezultatul de la referendum"

Referitor la referedum, atât Drăghici cât şi Rădulescu au spus că PSD nu îşi va îndemna electoratul cu privire la participare şi nici la o anumită opţiune. Mircea Drăghici a afirmat că "acesta este suflul care ne vine din teritoriu şi noi întotdeauna îi ascultăm pe cei din teritoriu".

Cătălin Rădulescu a precizat că PSD nu se teme de acest referendum: "Este consultativ, n-are niciun fel de efect. El nu poate să oblige nimic. Ar trebui ca după acest referendum să fie modificată Constituţia în Parlament. Păi, cum modifică ei cu majoritatea noastră? (...) Noi nu modificăm absolut nimic".

Deputatul social-democrat a mai aruncat o informaţie falsă şi anume că încrederea românilor în justiţie este foarte mică, de 18%, procent care se situează cu mult sub încrederea cetăţenilor în Parlament.

Potrivit unui sondaj INSCOP (realizat în perioada 5 - 13 martie 2019), 40,9% dintre români au încredere multă şi foarte multă în Direcţia Naţională Anticorupţie şi doar 11,2% au încredere multă şi foarte multă în Parlament.