EFECTUL COLECTIV Centrul Bucureştiului, pustiit

Calea Victoriei abia începuse să fie "repopulată" cu magazine de lux, după ce criza financiară a lovit puternic afacerile, că o altă "năpastă" s-a abătut în centrul Capitalei: legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea clădirilor, promulgată luna trecută.

Pe Calea Victoriei - cea mai scumpă arteră din Bucureşti - şi în Centrul Vechi - kilometrul zero al vieţii de noapte, unele clădiri arată ca după bombardament: geamuri sparte, balcoane care stau să cadă, tencuieli scorojite, atenţionări să ocoleşti zona că, oricând, te paşte pericolul să îţi cadă o cărămidă în cap.

Ani de zile, situaţia a fost tolerată de autorităţi, care s-au mulţumit să decoreze clădirele nesigure la un eventual cutremur cu celebra "bulină roşie".

Un semnal de alarmă l-a reprezentat tragedia din clubul Colectiv, după care Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României i-a solicitat preşedintelui ţării să promulge legea privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei.

Odată cu intrarea în vigoare a actului normativ, proprietarii a sute de spaţii comerciale au fost somaţi să-şi înceteze activitatea. Cei care nu închid de bunăvoie riscă amenzi de până la 70.000 de lei.

Cluburi cunoscute precum Biutiful, Goblin, Expirat sau El Comandante s-au închis deja, precum şi alte restaurante din Centrul Vechi şi magazine de pe Calea Victoriei.

Potrivit listei publicate de Primăria Capitalei pe 25 noiembrie, citate de Digi24, doar 55 de clădiri din aproape 800 cu risc seismic au fost consolidate până acum. Pe listă apar şi câteva imobile din Centrul Vechi în care funcţionează localuri precum Barbero, Bicicleta, Expat sau Lacrimi şi Sfinţi.

De noua lege a fost atins şi Teatrul Nottara, care a fost nevoit să îşi mute spectacolele la Cotroceni.

Legea modifică Ordonanţa Guvernului 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente şi a fost iniţiată de senatorii PSD Darius Vâlcov şi Mihai Fifor în anul 2014. Iniţial, legea prevedea doar sancţiuni pentru operatorii care nu urgentează lucrările de consolidare în astfel de spaţii, însă, potrivit unui amendament depus în Senat, a fost introdusă şi respectiva interdicţie.

Spaţiile la care face trimitere legea sunt spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, respectiv "spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare".