EFECTUL UNEI POLITICI AGRICOLE DEZASTRUOASE Carnea de porc a ajuns pe primul loc în topul importurilor!

• La sfîrşitul anului trecut, achiziţiile de carne de porc din exterior se situau, încă, în urma celor de ţigări şi tutun, în clasamentul importurilor

• Canada, lider în topul ţărilor de provenienţă a importurilor

• Taxa vamală unică ar aduce la bugetul de stat 160 de milioane de dolari pe an, spun specialiştii

Politicile dezastruoase promovate în ultimii ani de autorităţi în domeniul agricol au adus ţara noastră în situaţia să importe masiv carne de porc. De la celebrul caz al combinatului de la Timişoara din anii "90, cînd ne-am lăsat porcii să moară de foame, şi pînă astăzi, sute de milioane de dolari au ieşit din ţară doar pentru importurile de carne de porc. Potrivit ultimului clasament al Ministerului Agriculturii, valoarea importurilor de carne de porc (119,2 milioane de euro) a depăşit în prima jumătate a acestui an, în premieră, valoarea ţigărilor şi tutunului care au intrat pe piaţa internă (111,7 milioane de euro). Astfel, importurile de carne de porc au detronat fostul lider al importurilor, potrivit clasamentului de profil. La sfîrşitul anului trecut, lider incontestabil în cadrul produselor agroalimentare importate erau ţigările şi tutunul, urmate de carnea de porc, grîu, zahăr. Situaţia centralizată referitoare la importurile de produse agroalimentare este realizată de Ministerul Agriculturii începînd cu anul 2003, cînd topul era alcătuit din importurile de grîu, tutun şi ţigări, zahăr şi carne de porc.

"Se cîştigă bine din importuri. Preţul cărnii de porc care intră în ţară este de circa 5-7 RON/kg, în timp ce comercianţii o vînd cu 14-27 RON/kg, în funcţie de piesă", ne-a spus Stanca Tudor, director executiv la Patronatului Cărnii de Porc din România (PCPR). Cantităţile masive de carne de porc care intră în ţară sînt favorizate de diferenţierea taxelor vamale aplicate în funcţie de starea cărnii. Astfel, piesele congelate au taxe vamale zero, carcasa refrigerată - 10%, iar carcasa congelată - 45%. Doamna Tudor consideră această poziţie tarifară ca fiind "lipsită de interes", avînd în vedere că peste 70% din carnea de porc intrată este declarată ca fiind sub formă de piese congelate. Domnia sa ne-a spus că au avut loc discuţii între crescători, procesatori şi autorităţi, în cadrul cărora a fost propusă o taxă vamală unică de 20%. În opinia domniei sale, taxa poate oferi "un balon de oxigen" cres-cătorilor, întrucît deja există probleme cu valorificarea efectivelor de porci autohtoni pe piaţă. Surse de pe piaţa de profil susţin că Ministerul Agriculturii a încercat să promoveze o hotărîre privind aplicarea taxei vamale unice de 20%, însă aceasta nu a trecut de Guvern.

Potrivit unui studiu realizat de PCPR, practicarea unei taxe vamale de 20% poate aduce cîştiguri la bugetul de stat de circa 160 de milioane de dolari.

În ceea ce priveşte topul ţărilor de provenienţă a importurilor de carne de porc, trebuie remarcat că au avut loc schimbări importante. "Dacă acum trei ani Canada nici nu figura printre ţările care au exportat carne de porc în ţara noastră, azi acest stat este lider", ne-a precizat doamna Tudor. Datele furnizate de PCPR arată că, în prima jumătate a anului, am importat carne de porc din Canada (11.324 tone), SUA (8.726 tone) şi Spania (6.963 tone). Surse din piaţă ne-au spus că taxele vamale existente au favorizat ca gigantul american "Smithfield" să aducă de la filiale pe care le deţine în aceste ţări cantităţi importante de carne de porc. Compania americană "Smithfield Foods", din Virginia, este unul dintre cei mai mari procesatori mondiali de carne de porc care şi-a manifestat intenţia de a investi în ţara noastră circa 800 milioane de dolari în ferme pentru scroafe şi de creştere - îngrăşare suine.

Aceeaşi evoluţie ascendentă pe care au cunoscut-o importurile de carne de porc a fost înregistrată şi în sectorul avicol. Importul masiv de carne de porc şi pasăre aduce prejudicii grave producătorilor autohtoni, în condiţiile în care acestea intră pe piaţă cu preţuri de dumping.

În topul principalelor produse importate, în primele şase luni ale anului, se mai găsesc citricele şi bananele - 5,5% din total achiziţiilor străine, zahărul - 5,4%, carnea de pasăre - 4,9%. Au mai fost realizate importuri semnificative de cafea, seminţe de floarea soarelui, peşte congelat, grîu şi legume proaspete.

Exportul de produse agroalimentare a crescut cu 7,9% în prima jumătate a anului faţă de perioada similară din 2004, de la 227,6 milioane de euro, la 245,7 milioane euro. Exporturile de animale deţin în continuare cea mai mare pondere, cu 20,2% din valoarea totală. Potrivit datelor furnizate de MAPDR, exporturile de ulei de floarea soarelui şi soia au reprezentat 9,9% din total, porumbul - 10,6%, cele de seminţe de floarea soarelui - 5,5%, orz şi nuci - 4,6% şi vin - 4,1%. Animalele vii (bovine) au fost exportate în principal în Croaţia, Grecia, Germania, Egipt, Italia, Bosnia şi Herţegovina, caii în Italia şi Polonia, iar ovinele în Italia, Grecia, Bulgaria şi Ungaria. Vinurile româneşti au fost cel mai mult apreciate în Germania, Republica Moldova, Marea Britanie, SUA, Estonia, Japonia, dar şi în Danemarca şi Canada.

Uniunea Europeană a rămas principalul partener în comerţul agricol al ţării noastre, exporturile de produse agroalimentare către această destinaţie avînd o pondere valorică de 57%, iar importurile din ţările membre ale UE de 54%.

Deficitul comercial la produsele agroalimentare a scăzut cu aproape trei puncte procentuale după primul semestru, faţă de cel înregistrat în primele cinci luni, dar s-a majorat cu 6,5% faţă de perioada similară a anului trecut. Valoarea deficitului comercial a fost de 661 milioane de euro, în creştere cu 6,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reiese din datele Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).