English
Sistemul de absorbţie a fondurilor UE va fi reformat în acest an, potrivit lui Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, care a precizat, ieri, într-o conferinţă de profil: "Eu cred că ţinta de absorbţie de 50% ar fi putut fi atinsă, anul trecut, dar sistemul încă nu lucrează cum ne-am dori cu toţii. De aceea, în acest an vom simplifica structura, personalul, birocraţia, astfel încât beneficiarii să nu simtă presiunea din sistem. 2014 va fi anul în care trebuie să fie reformat sistemul de atragere a fondurilor europene. Ca şi în 2013, obiectivul nostru pentru acest an este să nu pierdem niciun euro din banii de la Uniunea Europeană. Din 2015 nu va mai trebui să vorbim de simplificare, va trebui să punem accent pe absorbţia de fonduri, astfel încât în 2015 să ne îndreptăm către un grad de absorbţie de 100%".
Eugen Teodorovici a precizat că, pentru acest an, ţinta minimă de accesare pentru toate programele europene este de 2,8 miliarde euro, în condiţiile în care, în 2013, au fost atrase 3,5 miliarde euro, iar autorităţile îşi propun să depăşească mult această sumă.
Referitor la măsurile de simplificare a procesului de absorbţie a fondurilor UE, ministrul de resort a menţionat că intenţionează ca, atât instituţiile de stat, cât şi companiile private să poată derula proiecte de investiţii cu bani de la buget, urmând ca, ulterior, să fie aprobat contractul şi accesate fonduri europene.
Eugen Teodorovici a precizat: "Toţi primarii, preşedinţii de consilii judeţene, ministerele care şi-au alocat bani din bugetele proprii şi care respectă regulile europene să poată demara anumite proiecte şi, după ce vor fi aprobate programele operaţionale pentru acele zone, să putem cere UE rambursarea banilor pentru sumele cheltuite. Pe domeniul privat, putem antama nişte bani din bugetul de stat pentru unele proiecte, ca la final de an să se ramburseze de la UE ce s-a cheltuit. Privaţilor care au surse proprii în acest sens le vom putea deconta cheltuielile, dacă respectă anumite condiţii".
Oficialul a mai spus că, până la finalul lunii aprilie, autorităţile vor semna toate contractele neaprobate care au primit un minim de punctaj.
Acestea totalizează în jur de 1,3 miliarde euro, din care circa 300 de milioane de euro reprezintă valoarea proiectelor pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) şi aproximativ 1 miliard de euro - contractele pe POS Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).
Anul trecut, pe POSCCE, s-a ajuns la o ţintă de absorbţie de 36,4%, de la 7-8% la finalul lui 2012. Ţinta minimă pentru 2014, pe POSCCE, este de 590 de milioane de euro, a menţionat oficialul. Anul trecut, valoarea cererilor de rambursare pe POSCCE, transmise UE şi acceptate de Comisie a fost de 560 de milioane de euro.
Potrivit lui Eugen Teodorovici, pentru toate programele, în 2013 au fost făcute împrumuturi de la trezorerie de 9 miliarde lei.
Domnia sa a ţinut să sublinieze că în continuare se va pune accent pe proiectele mari de investiţii, pentru a nu se mai întâmpla ca sumele mari de bani să intre în ţara noastră la sfârşitul perioadei.
Potrivit oficialului, din bugetul 2014-2020, suma de 1,3 miliarde euro este alocată pentru POSCCE, 750 de milioane pentru POR şi 2,5 miliarde pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudor Bancorex- conduce Clubul de la Roma
(mesaj trimis de biris cornel în data de 07.03.2014, 10:45)
Liviu Tudor, ţepar de profesie II
Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments
Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare.
liviu-tudor
Liv iu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc.
160 de bilete la ordin
Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă.
Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare.
Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc
Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor.
O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului.
La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi.
Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.
VA URMA
Tags: afaceri, banci, Bancorex, financiar, Hrebenciuc, liviu tudor, societati, tepar
← Liviu Tudor, ţepar de profesie