EURO LA MAXIM ISTORIC Adrian Vasilescu, BNR: "Cursul se depreciază, ca să susţină balanţa de plăţi"

A.A.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 14 noiembrie 2017

Adrian Vasilescu, BNR: "Cursul se depreciază, ca să susţină balanţa de plăţi"

Vasilescu: "Nu putem spune că piaţa valutară a luat-o razna, cursul s-a mişcat cu 4 bani în 4 zile"

"Poate că este o simplă coincidenţă faptul că pe 8 noiembrie a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă de modificare a Codului Fiscal şi tot atunci euro a trecut de pragul de 4,6 lei", a spus domnul Vasilescu

Moneda naţională a atins ieri cea mai slabă cotaţie din istorie, de 4,6495 lei/ euro, în creştere cu 1,05 bani faţă de şedinţa precedentă, marcând a patra zi cu un euro peste 4,6 lei.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României, consideră că leul se depreciază pentru a susţine balanţa de plăţi, care înregistrează un deficit pe bunuri de 8,2 miliarde de euro, în septembrie.

Domnia sa ne-a spus: "Sunt patru zile, în care cursul euro a depăşit 4,6 lei. În fiecare din ultimele patru zile s-a pierdut câte un ban. Poate că este o simplă coincidenţă faptul că, pe 8 noiembrie, a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă de modificare a Codului Fiscal şi tot atunci euro a trecut de pragul de 4,6 lei.

Niciodată nu este corect să tragem o concluzie despre tendinţa cursului, după numai câteva zile.

Astfel, vă propun să analizăm un alt prag, pentru a trage concluzii, respectiv cel de 4,59 lei. Acest prag a fost testat de mai multe ori, dar a fost atins pe 29 august şi, de atunci, cursul s-a menţinut acolo până în 29 septembrie, după care au mai existat câteva fluctuaţii, până în 8 noiembrie, când a urcat la 4,61 lei.

Asemenea coborâri de altitudine am mai văzut, astfel că vom comenta cursul de 4,59, pentru că este o etapă mai îndelungată".

Cauza principală a mişcărilor cursului de schimb este evoluţia balanţei de plăţi, spune domnul Vasilescu, precizând: "11 indicatori stau în spatele cursului de schimb, printre care inflaţia, PIB-ul, dobânda, eficienţa economică, şomajul, dar cel mai relevant indicator este balanţa de plăţi".

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4,191 miliarde de euro, în primele nouă luni din acest an, în creştere cu 45,27%, comparativ cu perioada similară din 2016, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), publicate ieri.

Pe bunuri, se înregistrează un deficit de 8,2 miliarde de euro, conform datelor BNR.

Deficitul balanţei comerciale în primele nouă luni din 2017 a ajuns la 8,8 miliarde de euro, cu 1,9 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară de anul trecut, potrivit datelor publicate joia trecută de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit domnului Vasilescu, întrebarea este cine acoperă deficitul balanţei de plăţi, oficialul BNR precizând: "O parte va fi acoperit din fonduri europene, care vin sau nu vin, o alta, din intrări de capital, care sunt rarisime, astfel că mare parte este echilibrat prin curs, care se depreciază, ca să susţină balanţa de plăţi.

Aici văd cauza principală a deprecierii leului".

Conform lui Adrian Vasilescu, noi avem creştere de consum din majorări salariale şi din dobânzile scăzute: "În aceste condiţii, recurgem la importuri, chiar importurile de alimente sunt în creştere, iar balanţa comercială trebuie să se echilibreze".

Oficialul BNR precizează că Banca Centrală monitorizează piaţa valutară foarte atent, dar nu are ţintă de curs, ci ţinteşte stabilitatea financiară, ceea ce înseamnă să asigure stabilitatea pieţei valutare: "Cum face asta? Prin calmare, prin toate mijloacele de care dispune.

Uneori, BNR poate doar să zornăie rezerva valutară şi piaţa se calmează, pentru că jucătorii din piaţă ştiu că BNR este cel mai puternic jucător şi poate oricând să întoarcă piaţa, dacă o ia razna. «Razna» înseamnă ori că deprecierea leului este fictivă, ori aprecierea este fictivă. Banca Naţională, de obicei, intervine cu toate mijloacele în astfel de cazuri".

Întrebat dacă este cazul în prezent, Adrian Vasilescu a răspuns: "Acum nu a luat-o razna. Cursul s-a mişcat cu 4 bani în 4 zile".

Analiştii consideră că există o îngrijorare în piaţa valutară, pe fondul măsurilor fiscale adoptate de Guvern, în ciuda criticilor oamenilor de afaceri şi sindicaliştilor. La aceasta se adaugă, conform analiştilor, inflaţia, dar şi balanţa comercială şi fluxurile de capital la un nivel foarte scăzut.

Cursul de schimb euro/leu a ajuns la un nivel de relativ echilibru, a apreciat, joi, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, precizând că evoluţia leului este în strânsă legătură cu deficitul comercial.

Nivelul la care a ajuns cursul de schimb reprezintă o dramă pentru lumea exportatorilor şi a importatorilor, consideră Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Domnia sa ne-a spus, miercuri, că, deşi, pentru moment, exportatorii ar trebui să fie fericiţi întrucât încasează mai mult, totuşi, având în vedere că circa două treimi din exporturi sunt realizate pe bază de importuri, acest curs îi va scoate din competiţia internaţională de competitivitate.

Lazea: "Criteriile referitoare la deficit, inflaţie şi dobânzi, în pericol pentru adoptarea euro"

Criteriile de adoptare a euro referitoare la deficitul bugetar, inflaţie şi dobânzi pe termen lung sunt în pericol, a declarat Valentin Lazea, economist şef la Banca Naţională a României (BNR) şi secretar al Comitetului de pregătire pentru trecerea la euro.

"Politicile de relaxare fiscală şi salarială începute în vara anului 2015 şi accentuate în anii 2016 şi 2017 de guverne cu coloraturi diferite politice, astfel de politici de relaxare fac dificilă încadrarea în continuare în criteriile nominale. Cel mai mare pericol de depăşire îl reprezintă deficitul bugetului consolidat, situat la nivelul limită de 3% din PIB şi care, conform prognozei Comisiei Europene, riscă să depăşească acest nivel mergând spre 3,9% la anul, dacă nu se iau măsuri compensatorii", a spus Lazea, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, nu numai criteriul deficitului bugetar consolidat este în pericol.

Oficialul BNR a mai arătat: "Sunt alte două criterii care riscă să nu mai poată fi îndeplinite începând cu anul viitor din cauza acestor politici prociclice. Acestea sunt criteriile referitoare la inflaţie, acel indice armonizat al preţurilor de consum, şi cel referitor la dobânzile pe termen lung. Criteriul legat de inflaţie este o ţintă mişcătoare care, la nivelul lunii septembrie, era de 1,5 puncte procentuale peste 0,4%, care este media celor mai performante trei state, cu alte cuvinte 1,9%. România îndeplinea criteriul în septembrie. Să presupunem că la anul va fi în jur de 2% acest criteriu de inflaţie, numai că noi, pe prognoza actuală de creştere a inflaţiei, vom depăşi în martie 2018. Chiar dacă criteriul s-ar duce, printr-un noroc pentru noi la 2,5%, şi acesta ar fi depăşit, probabil, pe la mijlocul anului 2018, conform prognozelor noastre".

Lazea: "O eventuală depunere a candidaturii de a adera la zona euro ar fi respinsă din start, într-un viitor apropiat"

Potrivit domnului Lazea, o eventuală depunere a candidaturii de aderare a României la zona euro, în viitorul apropiat ar fi respinsă din start: "Continuarea relaxării fiscale şi salariale în anul 2018 va pune în pericol nu numai încadrarea în criteriile de convergenţă nominală, ci şi respectarea indicatorilor din tabloul de bord monitorizat de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European. Dacă în 2014 şi 2015 România îndeplinea 13 din 14 indicatori ai tabloului de bord, situându-se la egalitate cu Cehia şi Polonia, dar mult mai bine decât toate statele vest europene, în prezent România îndeplineşte 12 criterii, pentru că indicele de preţuri imobiliare anul trecut a depăşit valoarea prag de 6%, iar în curând va îndeplini 11 criterii, deoarece indicele costului unitar cu forţa de muncă va depăşi anul acesta 12%. În aceste condiţii, o eventuală depunere a candidaturii de a adera la zona euro în viitorul apropiat ar fi respinsă din start".

Potrivit acestuia, convergenţa reală înseamnă lucruri concrete.

"Multă lume, când aude de convergenţa reală, fie se gândeşte strict la PIB pe cap de locuitor, ceea ce este insuficient, e numai o mică parte, fie că este un nou limbaj de lemn impus de Bruxelles, un fel de bruxelleză, care nu înseamnă mare lucru. Această convergenţă reală înseamnă lucruri foarte concrete. Convergenţa reală presupune creşterea PIB-ului potenţial care, la rândul său, presupune reforme structurale care să maximizeze componentele care intră în PIB-ul potenţial, anume capitalul, forţa de muncă şi productivitatea totală a factorilor", a explicat oficialul BNR.

Lazea a subliniat că numai o creştere economică bazată pe aceste trei componente - capital, forţă de muncă şi productivitatea totală a factorilor - este sănătoasă şi sustenabilă în timp.

"O creştere economică bazată numai pe stimuli fiscali, salariali şi monetari nu este sustenabilă şi, mai devreme sau mai târziu, este reversibilă. E pe deplin de înţeles această ambiţie de a arde etapele şi de a ajunge cu PIB-ul pe locuitor cât mai aproape de restul Europei, dar dacă această ardere a etapelor se face de o manieră nesustenabilă este ca un foc de paie care va dura un timp scurt şi apoi se va stinge", a precizat el.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Vom plăti rate mai mari... Și Dl consiligliere o arde in filosofii

    Pana acum o dădeau cu echilibrul macro.... ei cu asta se ocupa, acum sa stam sa ne uitam si tragem concluzii peste cativa ani.  

    Manole s-a trezit vorbind despre balanța la 11 luni.... alo mai e o lună și se termină anul 

    Manole si ai lui sunt din alt film 

    Rusine sa va fie 

    Manole o da in filosofie potențial maxim dar si risc maxim 

    Oricum iese .... are dreptate 

    Tulburelul proaspăt deDragasani il transforma in filosof

    1. Vorbeste mult, alambicat

    A ieșit Tutankamon ca iau băgat astia 2 fiole de adrenalina sa spună aberații marca BNR !! Nu are rost sa intram in polemici cu fosila pt ca oricum ei trăiesc in alta lume . Isarescu trebuie detronat ca a vândut poporul intereselorstraine ! Ziarul financiar spune ca ne încadram sa trecem la euro de ani de zile dar Isarescu nu vrea ,Polonia si Ungaria trecut in anul când sau încadrat imediat ,dar la noi nu vrea macroprudentialul piz...i ,pt ca pierde controlul cursului valutar si implicit frâiele cu care controlează guvernul ! Pai dacă s-ar face trecerea la euro ,romanii ar apărea cu un salariu de 400 de euro iar in comparație cu alte tari din ue care au 2000 de euro pt aceeași munca nu prea ne-ar pică bine si am începe sa vedem sclavia de 27 de ani a lui Isarescu !!

    are dreptate BNR, hotii de la guvernare promit si fac orice chiar daca ne dustrug tara, ca sa-si rezolve problemele lor penale

    1. Printre cei care citesc mai sunt si cei care lucreaza zilnic cu piata . Dl Vasilescu are si nu are dreptate. Mai mult nu . Directia a fost data clar in timpul declaratiilor

    ar fi excelent daca ati elimina virgula din titlul articolului!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7317
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3535
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9743
Gram de aur (XAU)Gram de aur405.9099

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb