EUROPA ÎNTREABĂ, GOOGLE RĂSPUNDE "Dreptul la uitare" nu se lasă uitat

Peter Fleischer, reprezentantul Google în dezbaterea autorităţilor europene despre "dreptul la uitare"pe internet, promovează eleganţa în faţa întrebărilor adeseori absurde cu care este bombardat.

Discernământul nu pare o însuşire permanentă a Grupului de lucru "Articolul 29 Pentru Protecţia Datelor" al UE, de vreme ce, din cele 26 de întrebări adresate reprezentanţilor Google la sfârşitul lunii trecute, în subiectul implementării directivei ce vizează "dreptul la uitare" pe internet, doar jumătate din ele sunt coerente, celelalte frizând absurdul sau pur şi simplu, stupiditatea.

Peter Fleischer, consilierul global al Google în probleme de confidenţialitate, a încercat să ofere un răspuns logic la toate, chit că jumătate sunt dincolo de logică.

Deşi, la început, reprezentanţii Google sunt întrebaţi ce informaţii solicită de la un subiect înainte să dea curs cererii de eliminare a unui link, în altă parte sunt întrebaţi dacă cer vreo dovadă de identificare a celui care emite cererea.

Dacă Google n-ar fi protocolar, atunci ar răspunde: "vezi răspunsul precedent".

O altă întrebare adresată reprezentanţilor Google este dacă aceştia notifică publisherii în momentul în care elimină un link de pe site-ul lor şi dacă da, în ce bază legală îi notifică.

Din nou, Google tratează cu seriozitate o problemă absurdă: răspunsul corect la această aberaţie europeană ar fi că "notificarea are drept bază legală libera circulaţie a corespondenţei".

Iată şi "cireşica de pe tort": "Cu ce probleme deosebite v-aţi confruntat în implementarea deciziei Curţii? Sunt categorii particulare de cereri care pun probleme specifice?"

Oare cât de greu le-a fost reprezentanţilor Google să ofere un răspuns diplomatic, în condiţiile în care "problema deosebită cu care s-au confruntat în implementarea deciziei CEJ" a fost însăşi formularea acesteia: ei trebuie să stabilească dacă link-urile pe care utilizatorii doresc să le elimine trimit la informaţii "inadecvate" sau "irelevante".

În mod elegant, ei au dat de înţeles că sunt depăşiţi de situaţie, afirmând că este posibil să nu conştientizeze "contextul relevant" pentru păstrarea unui anumit rezultat de căutare. De asemenea, ei au anunţat formarea unui consiliu extern numit "Consiliul Consultativ cu privire la dreptul la uitare", de care doresc să se folosească în stabilirea principiilor, politicilor şi proceselor pe care ar trebui să le urmeze în contextul deciziei adoptate în mai de CEJ.

Cu alte cuvinte, compania Google strigă după ajutorul experţilor în interpretarea directivei.

Reprezentanţii Google trebuie să explice cum respectă o decizie europeană pe care de fapt, nu o înteleg.

Şi pe care, de fapt, nici instituţiile europene nu o înţeleg.

• Peter Fleischer, către Isabelle Falque-Pierrotin - implementarea directivei CEJ privind "dreptul la uitare" pe internet

Întrebat dacă eliminarea link-urilor se aplică la domeniile web ale UE, ale paginilor accesibile din UE sau ale domeniilor web la nivel global, Peter Fleischer a răspuns, în numele Google, că elimină link-urile din rezultatele de căutare ale versiunilor europene de servicii de căutare, conform legii naţionale a statului de unde provine cererea. În acelaşi timp, ei au precizat că au decis să respecte cererea CEJ privind aplicarea unei reguli unice pentru toate statele UE.

Fleischer afirmă că interesul economic al companiei Google nu are nimic de-a face cu asigurarea balanţei între drepturile utilizatorilor la informaţii personale şi interesele care vorbesc în favoarea accesibilităţii informaţiei.

În ceea ce priveşte notificarea publisher-ilor cu privire la eliminarea unor URL-uri şi alegerea care stă la baza acesti notificări, Fleischer a răspuns că notificarea Google are loc prin intermediul platformei Webmaster Tools şi că baza legală nu este necesară în acest caz, întrucât nu se împărtăşesc informaţii de natură personală, ci doar link-uri. Consilierul Google a atras atenţia asupra faptului că la nivel istoric, solicitanţii abuzează de procesele de eliminare a datelor pentru a diminua prezenţa pe web a concurenţei.

În ceea ce priveşte natura informaţiilor ce sunt eliminate, Fleischer a răspuns că sunt eliminate acele rezultate afişate pentru o căutare cu numele unei persoane. Dacă informaţia căutată a fost eliminată din indexare, se afişează un mesaj în josul chenarului de căutare care notifică acest lucru, însă nu este valabil pentru celebrităţi, întrucât reprezentanţii Google consideră că utilizatorii sunt "rar afectaţi " de aceste eliminări, "datorită rolului pe care celebrităţile îl joacă în viaţa publică".

Printre problemele cu care se confruntă compania Google în implementarea directivei, Peter Fleischer a menţionat faptul că, uneori, cei care solicită eliminarea unor link-uri de pe motorul de căutare, evită să prezinte anumite aspecte dacă sunt în defavoarea lor şi prin urmare, este greu de stabilit "relevanţa contextului" în care se face solicitarea. De exemplu, în cazul unei cereri de eliminare a unui articol despre o persoană care a fost condamnată pentru crime în adolescenţă, s-a omis faptul că aceasta a fost condamnată pentru crime similare şi ca adult. Un alt utilizator a solicitat eliminarea unor link-uri fără să dezvăluie rolul în viaţa publică a persoanei în cauză. Compania Google a primit şi cereri ce aveau la bază confuzia de nume: utilizatorii au solicitat eliminarea unor link-uri ca rezultate de căutare ale numelor lor, când URL-urile vizau de fapt, alte persoane cu acelaşi nume.

Conform Google, până la sfârşitul lunii iulie cele mai multe solicitări de eliminare a link-urilor au fost primite din partea statului francez (17. 500), urmat de Germania (16.500), Marea Britanie (12.000), Spania (8.000), Italia (7.500) şi Olanda (5.500).