EXCLUSIV - ÎNZESTRAREA ARMATEI, UN VIS PREA ÎNDEPĂRTAT Subcontractele cu dedicaţie, mod de "sifonare" a banilor alocaţi Apărării Naţionale

Înzestrarea Armatei Române este un subiect des dezbătut de politicienii din ţara noastră care se laudă că au acordat, în ultimii doi ani, un total de 4% din Produsul Intern Brut pentru achiziţionarea şi modernizarea echipamentului şi tehnicii folosite de soldaţi, atât în teatrele de operaţiuni, cât şi pentru apărarea teritoriului naţional.

Din păcate, până acum singura achiziţie palpabilă, reală, este scutul defensiv Patriot de la Deveselu. Pe lângă acesta, în domeniul achiziţiilor cu clauză offset (o parte din componente să fie realizate de către fabricile de armament din ţara noastră), avem un singur contract în derulare: cel dintre americanii de la General Dynamics şi Uzina Automecanică Bucureşti, locul în care se construiesc transportoarele blindate Piranha 5, pentru trupele de uscat ale Armatei Române.

În rest, celelalte contracte se află fie în faza contestaţiei sau contenciosului administrativ la diferite instanţe din ţară, fie în cercetarea procurorilor militari, pe motive de siguranţă naţională, fie în stand-by, deoarece partenerii străini nu au demarat încă investiţia la care s-au angajat.

Practic, toate forţele Armatei Româ-ne sunt private de înzestrarea necesară din cauze care, la prima vedere, ar părea externe Ministerului Apărării Naţionale. În realitate, lucrurile nu stau deloc aşa. În afacerile din contractele din domeniul apărării sunt implicaţi mai mulţi angajaţi ai ministerului de resort, care sunt de acord cu direcţionarea sumelor provenite de la bugetul de stat către firmele agreate de directorii generali ai societăţilor cu capital integral de stat aflate în portofoliul Ministerului Economiei.

Prin colaborarea a trei părţi - Minis-terul Apărării Naţionale, Ministerul Economiei şi societăţile cu capital de stat care obţin contractele de unic furnizor pentru anumite tehnici sau echipamente - sunt "sifonate" milioane de euro către partenerii interni sau externi dezirabili, aflaţi pe placul directorului general de la compania cu titlul de unic furnizor. Aceştia din urmă, după ce contractul pentru înzestrare este atribuit societăţii pe care o conduc, atribuie o parte importantă de lucrări - chiar 75% din lucrare în unele cazuri - unui subcontractor. Atribuirea aceasta se face departe de ochii presei, de ochii publicului, fără respectarea legislaţiei privind procedura de achiziţie publică, cu încălcarea transparenţei, în detrimentul bugetului public. Subcontractorii sunt aleşi pe baza unei simple cereri de ofertă, iar atribuirea contractului este decizia unui singur om - directorul general - chiar dacă la nivelul societăţii există o comisie de achiziţii cu atribuţii specifice în domeniul achiziţiilor militare. Iar directorul alege pe cine doreşte: firmele unor cunoscuţi sau ale unor persoane cu legături în Ministerul Apărării Naţionale sau în Ministerul Economiei, ori - cum a fost cazul de la Avioa-ne Craiova - companii care le-au sponsorizat studiile sau specializările efectuate de-a lungul anilor.

Conform surselor noastre din cele două ministere de resort, această stare de fapt este cunoscută în cadrul res-pectivelor instituţii, dar nimeni nu ia măsuri pentru a stopa această practică ilegală, ce reprezintă un atentat la buzunarele contribuabililor, deoarece achiziţiile respective sunt plătite cu fonduri de la bugetul de stat.

• Surse: Modernizarea IAR Şoim 99, subcontractată pe sistemul "pile, cunoştinţe şi relaţii"

Relatările surselor noastre sunt confirmate şi de cuprinsul unei încheieri de şedinţă emisă de Tribunalul Dolj ce are pe rol speţa contestării procedurii de atribuire a subcontractului pentru modernizarea avioanelor IAR Şoim 99. În documentul respectiv, se observă clar, din susţinerile consilierului juridic din cadrul Ministerului Apărării Naţionale în faţa instanţei, că ministerul de resort cunoaşte situaţia subcontractărilor ilegale şi este de acord cu ea.

Despre procedura respectivă, Ziarul Bursa v-a informat în ediţiile din 22 februarie şi 5 martie, anul curent. Aşa cum arătam în ediţia din 22 februarie, în articolul "Achiziţie cu dedicaţie: CMC Electronics, o firmă apropiată şefului de la Avioane Craiova SA", subcontractorul ales, pe baza procedurii de cerere de ofertă, este o companie cu sediul în Canada şi filială în SUA, societate care a sponsorizat studiile de specialitate pe care Dragoş Sandu, directorul general al firmei din Bănie, le-a efectuat în perioada 2009-2012. În articolul respectiv, vă relatam că oferta celor de la CMC Electronics Aurora LLC din Ilinois (SUA), care este filială a firmei canadiene CMC Electronics, a fost trimisă pe adresa personală de e-mail a directorului general al SC Avioane Craiova SA, fapt neprevăzut în cererea de ofertă, care stabilea că toa-te ofertele trebuiau să fie trimise în format pe hârtie, într-un plic închis, până la termenul stabilit. Numai că, la momentul deschiderii ofertelor, după termenul limită stabilit în procedură, Dragoş Sandu, directorul general al Avioane Craiova SA, a prezentat celorlalţi trei participanţi la achiziţie şi oferta trimisă prin e-mail a celor de la CMC Electronics Aurora LLC, din Ilinois (SUA). Prin această acţiune, directorul general al Avioane Craiova SA a încălcat obligaţia legală ce prevede că procedura trebuie să fie nediscriminatorie, egală, transparentă şi echitabilă pentru toţi participanţii.

Atribuirea a fost contestată la instanţă, iar la termenul din 6 mai... surpriză! Consilierul juridic Marcela Bădică şi avocatul Vlad Adrian Mihalache ce au reprezentat împreună societatea craioveană au cerut instanţei să ia în considerare faptul că SC Avioane Craiova SA este o societate comercială şi nu o autoritate publică şi că nu se încadrează în definiţia autorităţii contractante aşa cum este ea definită de art. 3 din OUG 114/2011 şi că nu ar fi vorba despre respectarea legislaţiei privind achiziţia publică, fiind vorba despre un subcontract, ce poate fi realizat şi pe cerere de ofertă, chiar dacă vorbim despre domeniul apărării şi securităţii naţionale.

• Ministerul Apărării apără subcontractorul, încâlcând principii de drept

Foarte interesant este ce a urmat după acest moment. Consilierul juridic Ovidiu Radu Dobre din cadrul Ministerului Apărării Naţionale a arătat că achiesează la opiniile reprezentanţilor SC Avioane Craiova SA şi că, fiind vorba despre procedura de selecţie a unui subcontractant, în care există deplină libertate pentru unicul furnizor, aceasta nu este supusă dispoziţiilor OUG 114/2011 şi nici Legii 101/2006.

Este dubios că reprezentantul Minis-terului Apărării Naţionale, în loc să apere interesele statului şi ale bugetului public, din care Guvernul alocă 124 de milioane de euro pentru modernizarea IAR Şoim 99, a ales în instanţă să apere interesul unicului furnizor şi interesul subcontractorului ales de directorul general Dragoş Sandu.

Cu toate acestea, magistratul din cadrul Tribunalului Dolj a stabilit, pe baza art. 1 punct 7 din Directiva 2009/81/CE, că prevederile OUG 114/2011 şi Legii 101/2006 sunt aplicabile şi pentru subcontractul încheiat de SC Avioane Craiova SA cu firma americană, care este filiala companiei canadiene CMC Electronics. Judecătorul a motivat soluţionarea în acest fel a excepţiei ridicate susţinând că directiva europeană 2009/81 şi Decizia 225/15 aprilie 1958 a Consiliului European arată că sunt incluse în definiţia echipamentelor militare "şi produsele care, deşi iniţial au fost concepute pentru a fi utilizate în scopuri civile, au fost mai târziu adaptate unor scopuri militare pentru a fi utilizate drept arme, muniţii sau material de război".

Din cauza acestei motivări a soluţiei pronunţată cu privire la respingerea excepţiei ridicată de avocaţii pârâtelor, motivare inclusă în Încheierea de şedinţă din 6 mai în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Dolj, reprezentantul SC Avioane Craiova SA, la termenul din 20 mai a formulat o cerere de recuzare la adresa magistratului susţinând că acesta din urmă s-a autopronunţat. Cererea de recuzare va fi soluţionată astăzi, iar următorul termen în dezbaterea cauzei este 3 iunie 2019.

Din analizarea celor de mai sus, am putea afirma că, în cazul celor de la Ministerul Apărării Naţionale se poate vorbi despre rea-credinţă. Este inadmisibil să susţii că la atribuirea unui subcontract nu se aplică regulile stabilite pentru atribuirea contractului principal. Unul dintre principiile de drept civil arată că regula urmată de actul principal se aplică şi actului subsecvent.

În prezenta speţă, contractul principal este cel încheiat între Avioane Craiova SA şi Ministerul Apărării Naţionale. Dacă pentru acesta se aplică dispoziţiile OUG 114/2011 şi Legii 101/2006, cu atât mai mult aceste norme se vor aplica şi actului subsecvent, adică subcontractului încheiat de Avioane Craiova cu CMC Electronics Aurora LLC.

Din aceste considerente, nu înţelegem ce interese a apărat consilierul juridic din Ministerul Apărării în dosarul de la Tribunalul Dolj, atât timp cât nu cunoaşte un principiu elementar de drept civil. Sau poate că îl cunoaşte şi situaţia este aşa cum ne-au descris-o sursele noastre din ministerul de resort şi din cadrul Ministerului Economiei Naţionale cu privire la subcontractele cu dedicaţie prin care sunt "sifonaţi" banii publici.

Menţionăm că am trimis, în urmă cu două săptămâni, o solicitare către Niculae Bădălău, ministrul Economiei Naţionale, cel care în urmă cu două luni a declarat în mai multe rânduri că va trimite Corpul de Control la Avioane Craiova pentru a verifica modul în care a fost atribuit subcontractul pentru modernizarea IAR Şoim 99. L-am întrebat pe ministru dacă a trimis Corpul de Control la Craiova şi care este rezultatul verificărilor.

Până în momentul de faţă nu am primit niciun răspuns.