EXCLUSIVITATE / AMBASADORUL RUSIEI ÎN ROMÂNIA, OLEG S. MALGINOV: "Sperăm că politicienii serioşi din Vest vor lua decizii pentru a schimba situaţia în bine"

Reporter:Într-un editorial recent apărut în publicaţia noastră aţi menţionat că, în prezent, există nevoia obiectivă pentru crearea unui sistem internaţional policentric mai echitabil. Aţi putea oferi mai multe detalii pe acest subiect?

Ambasador Oleg Malginov: Este mai bine să vorbim despre multipolaritate. În viziunea noastră, în lumea modernă, se poate ajunge la stabilitate numai dacă deciziile globale sunt luate respectând interesele mai multor centre de putere. Pentru a detalia pe scurt, trebuie, mai întâi, să ne amintim cum am ajuns în situaţia din prezent.

Înainte de 1990, a existat un sistem format din două blocuri, bazate pe paritate militară - mai mult sau mai puţin - şi pe o confruntare ideologică fără compromis. Îl numeam "Război Rece", deşi, uneori, se transforma într-un război "cald", în mai multe regiuni ale globului. Cu toate că evenimentele nu erau întotdeauna previzibile, situaţia era relativ stabilă, pentru că existau anumite reguli.

Iar în anii '90, după dispariţia Uniunii Sovietice, ordinea mondială s-a modificat complet.

Din acest motiv, am început să citim despre "sfârşitul istoriei" sau "înfruntarea civilizaţiilor" etc. Era evident că unele procese noi vor ieşi la suprafaţă.

Mai mult decât atât, unele decizii-cheie de la nivel internaţional au fost luate, în mod deliberat, de Vestul condus de Statele Unite. Cu toate acestea, Federaţia Rusă, în ciuda tuturor dificultăţilor interne, a indicat că o configuraţie unipolară nu poate dura mult şi că era necesar să ne îndreptăm către un nou sistem internaţional, mai echitabil, care să ia în considerare poziţia mai multor poli de putere.

Spre exemplu, eram martorii dezvoltării rapide a Chinei, a Indiei, a unor state din Africa de sud-est, ai creşterii impresionante a unor ţări din America Latină, ai schimbărilor cruciale din Africa. Tot atunci, Uniunea Europeană era în proces de consolidare. Rusia nu era menită să rămână în acea situaţie dificilă pentru totdeauna.

Noi, în Rusia, nu am crezut niciodată că sistemul unipolar ar dura la nesfârşit şi nu ne-am refuzat niciodată dreptul de a lua decizii suverane. Din păcate, această teză nu a fost luată în considerare, până la începutul secolului al XXI-lea.

Reporter: La ce vă refereaţi, mai exact, când vorbeaţi despre eşecurile sistemului unipolar?

Ambasador Oleg Malginov: În primul rând, nu am fost de acord cu războiul din Iugoslavia - când NATO a bombardat Serbia, încălcând definitiv dreptul internaţional - şi nici cu invazia Irakului. În plus, nu am acceptat expansiunea NATO de după căderea Uniunii Sovietice. Acestea au fost cele trei mari cauze de îngrijorare. Trebuie recunoscut că Vestul a profitat de slăbiciunea noastră, din acel moment, pentru a câştiga avantaje pe scena internaţională.

Apoi, am apelat la partenerii noştri, inclusiv Washington, pentru a crea o nouă arhitectură a relaţiilor internaţionale, cu scopul de a asigura stabilitatea la nivel mondial. Având în vedere că şi noi luptăm împotriva terorismului, de la mijlocul anilor '90, bineînţeles că am propus să ne unim eforturile pentru a combate acest rău pe scară globală. Vă aduceţi aminte cât de complicată era situaţia în Asia şi Orientul Mijlociu atunci, începând din Afghanistan şi alte state în care extremismul islamic se transforma în terorism. Dar nu au răspuns la propunerea noastră decât după 11 septembrie 2001.

Reporter: Aşadar, dialogul Rusiei cu Vestul şi Statele Unite nu a fost unul uşor.

Ambasador Oleg Malginov: Într-adevăr. Între timp, Statele Unite au abandonat tratatul despre apărarea antirachetă şi au început să construiască un asemenea sistem global. În plus, au început să elaboreze alte armamente sofisticate - spre exemplu, arme hipersonice - şi au făcut planuri pentru militarizarea spaţiului cosmic. Aşa că, din nou, interesele noastre au fost, în mod deschis, ignorate.

La Munchen, în 2007, preşedintele Vladimir Putin a spus: "Vă rog, luaţi situaţia în serios. Suntem pe punctul de a ne confrunta cu probleme grave. Trebuie să încercăm să creăm, împreună, un sistem bazat pe mai multe centre de decizie, pentru guvernarea la nivel global". Vă amintiţi reacţia deplorabilă a Vestului la acel discurs: avertismentul nostru a fost respins. Dar istoria ne-a arătat că nu este posibil să rezolvi problemele lumii dintr-un singur centru, dintr-o singură reşedinţă, fără discuţii cuprinzătoare.

Reporter: Este clar că, în Moscova, nivelul criticilor la adresa Vestului se află la un nivel crescut. Care ar fi abordarea alternativă?

Ambasador Oleg Malginov: În primul rând, trebuie să stabilim un set de principii şi mecanisme de bază.

Cel mai important lucru este să recunoaştem că sistemul internaţional este format din state suverane, care iau propriile decizii suverane şi au tot dreptul să o facă. Fiecare ţară are propriile interese naţionale, care trebuie să fie respectate de ceilalţi. Unele dintre acestea s-ar putea să nu coincidă, iar altele se pot, chiar, contrazice. Totuşi, suntem parteneri egali.

Al doilea pas este să garantăm securitatea în mod egal, pentru toată lumea. Aceasta înseamnă că un singur stat sau grup de ţări nu pot lua decizii şi măsuri care să le crească nivelul de securitate, în detrimentul securităţii altora, pentru că aceasta va cauza contra-măsuri imediate. De aceea am propus, în 2008, prin OSCE (n.r. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), un nou tratat internaţional despre securitatea egală care, însă, a fost respins. S-au prezentat numeroase contra-argumente: spre exemplu, numai NATO poate oferi garanţii legale de securitate şi nimic nu poate fi făcut în afara Alianţiei. Dar, dacă există diferite niveluri de securitate, nu ne vom putea pune de acord asupra unor lucruri de bază.

Acum, viziunea noastră rămâne aceeaşi: există mai multe centre de decizie. Trebuie să găsim o metodă de a echilibra interesele naţionale şi priorităţile diferite, deciziile suverane diferite, şi acest sistem trebuie să fie diplomatic şi să presupună un partenariat egal.

Reporter: De ce nu aţi menţionat Organizaţia Naţiunilor Unite?

Ambasador Oleg Malginov: Da, avem Organizaţia Naţiunilor Unite, care stă la baza luării acestor decizii. Nu am creat altă platformă care să o poată înlocui. Nu este bine să distrugi un sistem existent, fără a crea ceva pentru a-l substitui.

Deci, abordarea noastră este următoarea: securitate egală, cooperare între parteneri egali, să se ţină cont de interesele naţionale ale tuturor statelor şi crearea unor mecanisme de interacţiune, în cadrul legislaţiei internaţionale, fără dominaţia unui singur actor.

Reporter: Credeţi că Statele Unite ar accepta aşa ceva?

Ambasador Oleg Malginov: Nu este o chestiune de aprobare. Constatăm că lumea se îndreaptă în acest sens. Depinde de fiecare stat cum analizează situaţia şi ce acţiuni doreşte să facă. Nu este ceva impus de noi, este felul în care am evaluat situaţia şi am propus decizii.

Sperăm că forţele rezonabile şi expertiza competentă vor triumfa, pentru că, dacă analiza este mai mult sau mai puţin comprehensivă şi serioasă, nu va da naştere unei încercări de rezolvare a problemelor în favoarea unei singure părţi.

Am văzut, deja, că, în practică, pe anumite probleme, o astfel de abordare a fost preferată. În caz contrar, situaţia, care este stabilă acum, se va înrăutăţi.

Reporter: Cum sunt, de fapt, relaţiile dintre Rusia şi Vest?

Ambasador Oleg Malginov: Premierul nostru (n.r. Dmitri Medvedev) a afirmat că nu este vorba de un război rece. Cu certitudine. Dar situaţia nu este stabilă sau încurajatoare. Dacă ne uităm la sfera informaţiei, se desfăşoară un război în acest domeniu. Din punct de vedere economic, există sancţiuni, uneori blocade împotriva Rusiei şi contra-sancţiuni, aşadar putem vorbi despre un război comercial. În domeniul energiei, disputele sunt acerbe. În ceea ce priveşte sectorul militar, avem, acum, decizia Vestului de a suplimenta, fără limită, armamentul din Europa şi alte zone.

Situaţia nu este una uşoară. Federaţia Rusă nu a iniţiat ostilităţile. Iniţiativa sancţiunilor nu ne-a aparţinut. Nu am dat startul expansiunii militare sau cursei înarmării. Federaţia Rusă nu a impus schimbări de guverne, nu a distrus instituţii statale şi nu s-a implicat în inginerii politice în alte state - mă refer la Ucraina, Caucaz, Asia Centrală şi ţările Arabe. Nu am oprit contactele cu NATO.

Reporter: Cu toate acestea, Rusia este considerată vinovată de anexarea ilegală a Crimeei şi de agresiunea militară din Donbas.

Ambasador Oleg Malginov: Când vorbiţi despre Ucraina, nu puteţi lua în considerare doar un singur eveniment. Trebuie să vă uitaţi cu doi ani în urmă, în februarie 2014, când la Kiev a avut loc o lovitură de stat, sprijinită de Vest, şi apoi toate acordurile dintre forţele politice locale au fost încălcate, cu consimţământul "garanţilor" europeni.

Forţele care au preluat puterea au declarat, imediat, război propriilor cetăţeni de etnie rusă, cu scopul de a-i distruge. Noile autorităţi afirmau că Peninsula Crimeea nu va deveni niciodată o regiune ucraineană, fiindcă ruşii trăiesc acolo, aşadar aceştia trebuie eliminaţi. Trenuri încărcate cu extremişti ucraineni au fost trimise în Crimeea, iar populaţia locală s-a apărat. Au luat decizia să nu trăiască în acea situaţie, mereu riscând exterminarea.

Referendumul a fost organizat repede, pentru că, altfel, aceşti oameni ar fi fost ucişi. Au cerut să fie protejaţi, ca parte a Federaţiei Ruse. Le-a fost acordată protecţia, nu numai la nivel declarativ. Era vorba despre o cerere legitimă şi o soluţie a fost găsită.

Chiar şi acum, după doi ani, peste 90% dintre votanţi sprijină decizia care a fost luată la acel referendum.

Ucraina a făcut tot ce a putut pentru a înrăutăţi condiţiile de viaţă din Crimeea. Au fost impuse blocade asupra energiei electrice, apei şi transportului, iar acestea - apropo - sunt interzise de legislaţia umanitară internaţională. Totuşi, niciun cuvânt critic nu a fost adresat de Vest, în legătură cu acţiunile acestea.

Reporter: Îmi lăsaţi impresia că, de fapt, ne-am putea confrunta cu un nou Război Rece, deşi infirmaţi acest lucru.

Ambasador Oleg Malginov: Aveţi dreptate, situaţia nu este simplă. Dar nu este un Război Rece între Rusia şi Vest, de tipul celui din anii '60 sau'70. Nu ne-au mai rămas suficiente canale de comunicare. Ne lipsesc consultările şi dialogul politic, pentru a evita neînţelegerile. Acest lucru a fost observat de politicieni serioşi şi nu doar de cei care au supravieţuit Războiului Rece. Este interesant că unii jucători activi în acel conflict, precum Henry Kissinger şi alţii, au afirmat că politicienii noii generaţii nu acordă acestor probleme atenţia cuvenită, ceea ce este foarte periculos.

Sperăm că politicienii serioşi din Vest vor lua decizii pentru a schimba situaţia în bine şi suntem pregătiţi să îi susţinem, astfel încât această nouă viziune să prevaleze.

Reporter: Există exemple ale acestei noi viziuni politice?

Ambasador Oleg Malginov: Desigur, puteţi lua Iranul ca exemplu. Un acord privitor la programul său nuclear a fost încheiat, în ciuda relaţiilor diplomatice dificile. Există principii şi interese naţionale ale statelor suverane, care trebuie luate în considerare pentru a avea succes. Astfel, s-a ajuns la o decizie. Ne mai putem uita la un element, de pildă, al crizei siriene - armamentul chimic. Într-un context dificil, propunerea Federaţiei Ruse a fost discutată şi aprobată. Problema armelor chimice a fost rezolvată pentru că s-a înţeles că există un scop comun, principii şi disponibilitate de a lua în considerare interesele altor state.

Reporter: Statul Islamic (SI) este o organizaţie relativ nouă. De ce nu luptă toate statele împotriva acesteia, pentru a o elimina?

Ambasador Oleg Malginov: Aţi pronunţat cuvintele spuse de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, pe 29 septembrie 2015, la Adunarea Generală ONU, din New York. Domnia sa a afirmat că interesul de a elimina Statul Islamic este cu siguranţă comun. Rusia a propus existenţa unei coaliţii unice, dar Vestul a spus: "Nu putem forma o coaliţie cu Federaţia Rusă". Apoi, ne-am coordonat acţiunile cu anumite state, dintre care unele sunt şi membre ale coaliţiei conduse de SUA. Ne ţinem partenerii informaţi şi, astfel, am obţinut rezultate.

Coaliţia condusă de Statele Unite a efectuat operaţiuni în zonă aproape doi ani. Au spus că luptă împotriva Statului Islamic. Rezultatul acţiunilor lor a fost că SI s-a consolidat în Irak şi Siria. Publicul nu ştie ce a fost făcut, concret.

Din punctul nostru de vedere, cele mai bine organizate forţe care luptă împotriva Statului Islamic sunt Armata Siriană şi guvernul legitim de la Damasc. Atunci când ne-au cerut ajutorul, am fost de acord şi îi asistăm, la fel cum guvernul irakian a cerut ajutorul coaliţiei şi au o înţelegere în acest sens.

Înţelegem, de asemenea, că, în Siria, kurzii luptă serios împotriva Statului Islamic, aşa că ne coordonăm acţiunile cu ei şi îi sprijinim. Principalul scop este să luptăm împotriva SI. Dacă se acceptă că acesta este ţelul, ne putem coordona acţiunile şi cu alţii.

Sunt şi câteva forţe de opoziţie din Siria care luptă împotriva Statului Islamic şi cu care ne coordonăm de asemenea. Uneori, aviaţia rusă ajută aceste forţe mici de opoziţie să avanseze. Întrebarea este: ce a făcut coaliţia timp de un an şi jumătate?

Acum, se pare că se luptă împotriva Statului Islamic, dar, înainte, scopul pare să fi fost răsturnarea guvernului sirian, ceea ce ar fi întărit terorismul, pentru că guvernul este cel mai puternic oponent al islamiştilor. SI şi-a impus propriul mod de viaţă, dacă o putem numi astfel. Creştinii, yazidii, armenii, unele grupuri musulmane şi ateii, precum şi minorităţile naţionale au fost exterminate. Educaţia a fost interzisă, la fel şi asistenţa medicală, fetele nu au voie să se ducă la şcoală şi tot aşa.

Abia acum vedem o mişcare pozitivă din partea SUA pentru a ne coordona eforturile din Siria.

Reporter: Cum explicaţi poziţia Rusiei faţă de preşedintele Siriei Bashar al-Assad?

Ambasador Oleg Malginov: În realitate, lupta împotriva lui Assad înseamnă asistarea teroriştilor. Noi am spus, încă de la început, că trebuie să luptăm împotriva teroriştilor, pentru a crea condiţiile unei soluţii politice a problemei siriene. Nu poţi spune că o forţă politică este "sănătoasă", dacă nu este pregătită să negocieze. Încă din iunie 2012, comunitatea internaţională a adoptat prima decizie în privinţa Siriei, conform căreia problema trebuia soluţionată prin mijloace politice. Iniţiativa şi formulările noastre au fost adoptate şi, apoi, aprobate de Consiliul de Securitate.

Nu este numai greşit, ci o bătaie de joc şi dezinformare să susţii că Federaţia Rusă dorea divizarea Siriei. Dimpotrivă, întotdeauna am susţinut unitatea statului, dialog la nivel naţional, ca deciziile privind statul să fie luate de sirienii înşişi şi ca puterile străine să creeze condiţiile pentru implementarea acestora. Nu să impunem sau să decidem pentru ei, ci să creăm condiţiile pentru ca sirienii să ajungă la un acord ei înşişi.

Nu dorim ca situaţia din Libia sau Irak să se repete în Siria. Puteţi vedea cât de mult timp îi ia unui stat, care a fost distrus, să îşi revină. Avem, în continuare, aceeaşi poziţie, că trebuie să existe negocieri, iar acestea să ţină cont de situaţia din ţară. Teroriştii, indiferent de titulatură, trebuie să fie excluşi, pentru că nu doresc un acord politic.

Toate forţele politice constructive, care văd un anumit viitor pentru Siria şi sunt compuse din elemente diferite - sunniţi şi şiiţi, armeni, kurzi, creştini şi alţii - trebuie să ajungă la un acord. Aceasta este abordarea noastră.

Reporter: Poziţia Turciei este bizară. Fac parte din NATO şi câştigă mulţi bani, de pe urma sancţiunilor aplicate Rusiei. Care credeţi că este politica preşedintelui Erdogan?

Ambasador Oleg Malginov: Nu voi vorbi despre politica preşedintelui unui stat unde nu sunt acreditat. Dar pot vorbi despre situaţie. Toate puterile regionale au interesele lor în Siria. În ceea ce le priveşte, am solicitat să fie deschişi, încă de la bun început. Suntem gata să cooperăm pentru a elimina teroriştii. Iniţial, discuţiile cu turcii au fost sincere, până la incidentul cu avionul nostru de luptă. Intenţia de a-l doborî nu a fost corectă sau onestă, ci o trădare. S-a întâmplat când armata siriană începuse să înregistreze victorii împotriva teroriştilor, în regiunea Alep. Avionul rusesc a fost ţintit, în mod intenţionat, iar pilotul ucis. Reacţia Ankarei la acest incident a dezvăluit alte intenţii.

Nu ştiu care va fi finalul, dar pentru noi este clar că scopul autorităţilor turce nu este eliminarea teroriştilor, ci altul.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră în legătură cu exodul refugiaţilor, către Europa?

Ambasador Oleg Malginov: Exodul este o problemă pentru Europa. A început cu mult timp în urmă, dar marele aflux a venit din Africa, atunci când Gaddafi a fost ucis, iar Libia destabilizată. Un alt val a fost la începutul anului 2015, cred. A căpătat avânt în primăvară şi vară, când coaliţia Vestului a făcut posibil avansul Statului Islamic în Irak si Siria. Populaţia şi-a dat seama că, dacă vin islamiştii, ţările lor nu mai ai niciun viitor. Nu puteţi ignora faptul că refugiaţii au venit prin Turcia.

Cauza de bază este distrugerea regimurilor politice, a guvernelor din Orientul Mijlociu, sub pretextul democratizării. Nu are sens să distrugi, dacă nu ai ceva cu care să poţi înlocui, imediat, pierderea. Dacă elimini nu doar regimul, ci şi instituţiile fără de care un stat nu poate exista - poliţia, armata, autorităţile locale - dai naştere criminalităţii, extremismului şi terorismului.

Acum, regiunea este condusă de terorişti sau influenţată de agendele acestora. Chiar şi pentru a rezolva chestiunea refugiaţilor, trebuie să rezolvi problema terorismului şi să investeşti în construcţia statelor. Sunt unele condiţii care trebuie asigurate pentru populaţia de acolo: acces la educaţie, la asistenţă medicală, locuri de muncă, spaţii de locuit şi altele. Dacă acestea nu există, cum poate fi oprit exodul? Este imposibil. Nu distrugeţi guverne, ţări în care locuiesc oameni, unde îşi au familiile, casele, şcolile şi spitalele.

Migraţia economică va fi, întotdeauna, o problemă, pentru că statele bogate atrag oameni din Africa şi Asia de Sud. Dar prezentul flux de migranţi este unul al victimelor terorismului, cauzat de distrugerea statelor suverane. Este o mare provocare pentru Europa, pentru care nu există soluţii facile.

Nu văd politicieni europeni care să abordeze cauza de bază a crizei. În principal, ei caută soluţii pentru apropiatele alegeri, care nu coincid mereu cu soluţia adevăratei probleme.

• "Din punct de vedere economic, vom încerca, măcar, să păstrăm ceea ce există acum între România şi Rusia"

Reporter: În ce stare sunt relaţiile româno-ruse?

Ambasador Oleg Malginov: În ultimii doi ani, nu au fost prea multe iniţiative în relaţiile bilaterale. De fapt, ne confruntăm cu efectele negative ale evenimentelor prezentate anterior. Pierderile comerciale se situează la aproximativ 30%. Nu avem o intensificare a contactelor politice, deşi aceasta era planificată atunci când am venit la Bucureşti. Există schimburi culturale, deşi tot la un nivel mai scăzut decât ne-am fi dorit. Încă se desfăşoară consultări la nivelul ministerelor de externe.

Facem schimb de opinii, în ceea ce priveşte problemele dificile, inclusiv situaţia din regiune, din Europa şi sperăm să continuăm. Altfel, s-ar instala tăcerea, ceea ce nu este bine. Nu văd nicio posibilitate pentru contacte la nivel înalt, în viitorul apropiat, dar vom vedea cum evoluează situaţia.

Din punct de vedere economic, vom încerca, măcar, să păstrăm ceea ce există acum. Avem operatori economici care activează în România şi, dacă nu se va lua o decizie politică de blocare, ne vom atinge obiectivul. Bineînţeles, sunt unele probleme, dar acestea pot fi rezolvate.

Reporter: Lukoil întâmpină multe dificultăţi în România.

Ambasador Oleg Malginov: Lukoil este o companie privată. Au, într-adevăr, probleme. Unele dintre acestea sunt examinate de sistemul judiciar şi sperăm că vor fi rezolvate, în conformitate cu legea.

Lukoil a efectuat lucrări în platforma continentală a Mării Negre, cu rezultate pozitive. Este în interesul României să continue cooperarea. Au fost făcute foraje, unul promiţător şi altul nu prea pozitiv din punct de vedere comercial. Lukoilul a investit aici şi a fost destul de costisitor. Au găsit depozite, iar acum discută cu autorităţile române ce se va face în continuare. Ar putea coopera cu alte companii care lucrează în zonă, ceea ce ar fi benefic pentru România. Planul este să continue lucrările şi sperăm că autorităţile voastre vor fi, de asemenea, interesate să aibă o companie rusă în zonă. Vom vedea.

Reporter: Avem informaţii conform cărora Gazprom a venit în România în 2012, când Emil Boc era premier. Compania a făcut oferte pentru pachete de acţiuni ale Transgaz, Transelectrica şi Romgaz, iar reacţia a fost negativă. Ce face Gazprom aici?

Ambasador Oleg Malginov: Au venit din Serbia şi au tot investit substanţial. Compania a deschis câteva benzinării, nu multe. Cooperează cu unele firme străine, căutând petrol şi gaze, dar lucrurile se mişcă încet. Preţurile nu sunt favorabile pentru investiţii mari, dar lucrează în continuare.

Alte elemente concrete, menţionate de dumneavoastră, nu îmi sunt cunoscute.

Reporter: Gazprom este perceput ca o ameninţare în ţara noastră.

Ambasador Oleg Malginov: Nu avem informaţii în acest sens. Nu pot confirma sau respinge speculaţiile de gen.

Reporter: Despre situaţia din Moldova...

Ambasador Oleg Malginov: Ce este cu Moldova? Ştiţi ce îşi doreşte Moldova? Lăsaţi ţara să treacă peste criza politică, ce seamănă, uneori, cu o criză de identitate. Nu înţeleg pe cine să ascult. Este preşedintele, care a fost aici, recent. Este guvernul - nu comentez în legătură cu felul în care a fost instalat. Aceste instituţii ştiu care sunt problemele ţării - economice, sociale, financiare, chiar şi în relaţiile cu ţări vecine. Lăsaţi-le să încerce să le rezolve.

Republica Moldova se confruntă cu o situaţie delicată în Transnistria. Am citit că autorităţile au în plan să reia discuţiile în format "5+2", pe acest subiect, ceea ce este bine. Întotdeauna am spus că este mai bine să existe negocieri. Procesul nu a adus rezultate vizibile, pentru că părţile implicate nu au mai vorbit de aproape doi ani, reprezentanţii s-au schimbat etc.

Lăsaţi autorităţile din Republica Moldova să rezolve problemele şi să ia decizii pe cont propriu. Guvernul trebuie să ia deciziile cu sprijinul poporului.

Reporter: Moldova doreşte să intre în Uniunea Europeană.

Ambasador Oleg Malginov: Uniunea Europeană îşi doreşte acest lucru? Nu ştiu cum să răspund la întrebarea dumneavoastră, pentru că ţara se confruntă cu o criză politică profundă care, din păcate, pare să se transforme într-una statală. Chişinăul cooperează cu Federaţia Rusă şi avem numeroşi cetăţeni moldoveni care muncesc în Rusia, chiar şi acum, în timpul crizei economice. Avem relaţii şi în alte domenii, ne ocupăm cu problema Transnistriei şi cu negocierile în format "5+2". Sunt, încă, multe lucruri de făcut.

Pornim de la faptul că autorităţile de la Chişinău au semnat Acordul de Asociere si se află în tratative cu Uniunea Europeană. Vom vedea cum va evolua situaţia.

Reporter: Autorităţile române doresc să atragă turiştii ruşi. Doamna Corina Martin, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România, a spus că au fost promise turiştilor ruşi preţuri mici (10 euro/noapte), ca să viziteze ţara noastră. Sunt ruşii interesaţi de România, ca destinaţie turistică?

Ambasador Oleg Malginov: Este o întrebare interesantă. Nu sunt reprezentantul unei agenţii de turism, însă, atunci când am sosit, mi-am dat seama că, din punct de vedere turistic, România este subestimată, nu doar în Rusia, ci şi în alte ţări. În ceea ce priveşte infrastructura, ţara voastră a rămas în urmă, dacă o comparăm cu Europa Centrală sau chiar cu Bulgaria vecină. Oamenii din Federaţia Rusă nu ştiu de ce pot beneficia în România.

Este posibilă o creştere a turismului, dacă se va echilibra raportul dintre preţuri şi servicii. Profesioniştii trebuie să discute acest aspect. Personal, ca rus, mi-a făcut plăcere să văd mănăstirile ortodoxe din Nord, să vizitez zonele locuite de lipoveni, să văd Dunărea, în special Delta, Carpaţii şi să mă bucur de apele termale din România. Dar facilităţile sunt aproape zero. Marea Neagră nu este la fel de atrăgătoare aici, chiar dacă turiştii noştri nu se mai duc în Turcia sau Egipt. Avem propriul litoral la Marea Neagră, incluziv în Crimeea, şi există Bulgaria. Dacă aţi fost acolo, ştiţi că facilităţile sunt superioare. Numărul turiştilor ruşi din România a fost, anul trecut, de numai 5, poate 7 mii de persoane.

Raportul dintre costuri şi calitatea serviciilor este mai bun în Bulgaria. Cei zece euro propuşi reprezintă, desigur, un preţ bun, iar oamenii ar veni, dar cine îi va caza pentru zece euro? Lucrurile practice, de genul acesta, trebuie discutate de profesionişti, de oamenii de afaceri. Potenţial există şi ar fi bine să fie exploatat. Din păcate, reputaţia României, din punct de vedere turistic, nu este foarte bună în Rusia. Nu s-au făcut prea multe încercări reale de a schimba situaţia. Chiar şi ostilitatea din sfera informaţiilor faţă de Rusia nu este o trăsătură atrăgătoare pentru turiştii ruşi.

Reporter: Românii sunt interesaţi de cultura rusă?

Ambasador Oleg Malginov: Da. Am auzit că Centrul Cultural Rus nu este atât de vizibil pe cât ar putea fi, iar potenţialul nu este încă exploatat pe deplin. Trebuie să facem mai mult şi chiar asta avem în plan. Directorul Centrului este foarte activ, cu un program atractiv de activitate. Suntem limitaţi, ca oricare alt stat, de resursele financiare, dar căutăm, acum, parteneri români, pentru a înfiinţa societăţi mixte şi a organiza evenimente. Cred că putem juca un rol interesant, readucând în prim-plan cele mai bune elemente ale culturii ruse, istorice şi moderne. Presupun că există o cerere substanţială, nu doar în Bucureşti, ci şi în alte locuri din România.

Reporter: Vă mulţumesc!