Extinderea reţelelor de tip supermarket au crescut substanţial importurile agroalimentare

• Creşterea importurilor de fructe, legume şi carne merge în paralel cu extinderea reţelelor de supermarket-uri

• Producătorii agricoli locali riscă să piardă piaţa internă, pe măsură ce consumatorii urbani îşi fac cumpărăturile din ce în ce mai des în astfel de magazine

Extinderea rapidă a reţelelor de tip supermarket (inclusiv cele hipermarket sau "cash and carry") stimulează importurile de produse alimentare.

Consumatorul român uită brusc, în supermarket, de naţionalismul culinar care-i spune să cumpere roşii sau mere autohtone şi cedează în faţa aspectului şi, mai ales, a preţului legumelor şi fructelor din afara ţării. Importatorii de produse alimentare sînt avantajaţi de extinderea reţelelor. Cererea mare amortizează cos-turile de transport al produselor importate, iar capacităţile de stocare ale supermarket-urilor permit importatorilor să men-ţină un ritm convenabil al livrărilor. Furnizorii din străi-nătate (asociaţiile de fermieri de cele mai multe ori) sînt obişnuiţi cu cerinţele marilor reţele: pot furniza cantităţi enorme de produse la calităţi constante.

Puţini sînt însă producătorii autohtoni care să sorteze şi să ambaleze legumele şi pe deasupra să livreze şi zeci de tone la aceeaşi calitate, aşa cum cer reţelele. Prin urmare, importurile au crescut continuu, de la an la an.

În 2001 importurile de carne au totalizat 165 milioane dolari, acum doi ani cifra a ajuns la 190 de milioane, pentru ca în 2003 să cumpărăm carne de 218 milioane dolari. Importurile atacă şi segmentul produselor proaspete pe rafturile supermarket-urilor, aşa cum nu ar putea face în pieţele agroalimentare. Cartofi, roşii, mere, morcovi, toate se luptă în mod direct cu produsele autohtone. Acestea au crescut de la 67 la 98 de milioane dolari în ultimii 5 ani.

• Consumatorii cîştigă, fermierii (deocamdată) pierd

Creşterea importurilor reprezintă un cîştig pentru consumatori, care găsesc legume şi fruc-te de calitate şi la preţuri acceptabile, alături de alte produse de larg consum. Marile magazine nu sînt însă prea accesibile multor producători autohtoni. Colaborarea reţelelor cu fermierii care "lucrează ca la carte" nu este întodeauna liniştită. Un fer-mier din Braşov, care vinde anual peste 600 de tone de cartofi, ne-a declarat că a livrat cantităţi mari la un supermarket, dar i-au plătit cu întîrziere de peste o lună şi a întrerupt colaborarea. "Acum nu mai livrez reţelelor de magazine, dar pe termen lung trebuie să-mi fac o relaţie bună cu acestea, pentru că ele reprezintă viitorul", ne-a mai spus fermierul. Alţi fermieri s-au plîns că la "intrarea" într-o reţea de magazine, li se cere şpagă şi că dacă nu plătesc ritmic "abonamentul", pierd contractul în favoarea altor fermieri, dispuşi să plătească mai mult. Totuşi, şi aici intervine concurenţa. În cazul generali-zării comportamentului incorect, magazinele pot pierde furnizori preţioşi în favoarea concurenţei.

"Nu trebuie să mizezi totul pe marile conturi (reţele de magazine - n.r.), pentru că oricînd poate vinde cineva sub preţul tău şi să te scoată de pe piaţă", afirmă managerul unui procesator de carne. Strategia aces-tuia este să vîndă în proporţii egale unei reţele celebre de fast-food, distribuitorilor en-gros şi lanţurilor de magazine, diminuînd riscul de a depinde de un singur client.

• Vînzările realizate de reţelele de magazine sînt în creştere

Conform unui studiu "PriceWaterhouseCoopers" (PwC), realizat anul trecut, valoarea totală a vînzărilor cu amănuntul a fost în 2002 de 7-8 miliarde de euro, din care 1-2 miliarde de euro au valorat vînzările din supermarketuri, centre comerciale şi magazine specializate. Previziunile studiului indică o creş-tere cu 2,5% pentru 2004 şi cu 2,6% pentru 2005. În ultimii doi ani, cheltuielile realizate de populaţie în supermarket-uri ca să achiziţioneze bunuri de larg consum cu ciclu de vînzare rapid (produse alimentare, băuturi, produse din tutun, produse de igienă personală) s-au dublat, ajungînd de la 4% la 8%. În oraşele cu peste 150.000 de locuitori, creşterea a fost chiar de 17%, mai arată studiul PwC.

Importurile de produse alimentare au explodat anul trecut din cauza, în special, a recoltelor proaste de cereale. Importurile suplimentare de grîu, porumb, orz şi făină au fost cu 385 de milioane dolari mai mari în 2003 faţă de anul 2002, adică aproximativ 30% din deficitul de aproape 1,2 miliarde dolari îregistrat anul trecut..