Fermele agricole sociale - soluţie pentru agricultura românească şi europeană

Reporter: Cum s-a născut proiectul bio&co şi unde a ajuns acum, faţă de momentul lansării sale?

Lorita Constantinescu: Ferma bio&co a fost înfiinţată cu scopul de a oferi locuri de muncă stabile persoanelor marginalizate din mediul rural, cu şanse extrem de limitate pe piaţa muncii şi de a crea o agricultură organică, sănătoasă atât pentru sol şi mediu, cât şi pentru consumator. Ferma a luat naştere în anul 2015, iar în 2018 am obţinut certificarea ecologică pentru cele 4 hectare aflate în apropiere de Bucureşti. Cultivăm aproximativ 80 de soiuri de legume în solarii şi în câmp des­chis pe durata întregului an. Comunitatea dezvoltată în jurul conceptului de fermă socială şi ecologică, bio&co, creşte de la o zi la alta, în prezent livrând legume către 120 de persoane.

Reporter: Ce presupune un model de business "verde", în general, şi care sunt tendinţele actuale în agricultura ecologică?

Lorita Constantinescu: Fermele agricole sociale pot fi o soluţie pentru obiectivele strategice ale agriculturii româneşti şi europene, precum şi pentru cele care vizează dezvoltarea durabilă şi cea incluzivă a zonelor rurale, generând locuri de muncă, agricultură durabilă şi creştere economică în mediul rural, dar şi o alimentaţie sănătoasă pentru consumatori.

Legumele certificate ecologic sunt din ce în ce mai apreciate şi căutate pe piaţa locală, în contextul în care certificarea oferă o garanţie pentru sănătatea consumatorului.

La nivel european, 25% din terenurile agricole ar urma să producă organic, în următorii nouă ani.

• "Nu intervenim cu substanţe asupra procesului de creştere a legumelor"

Reporter: Cum funcţionează ferma bio&co, care sunt clienţii şi cum distribuiţi produsele dumneavoastră?

Lorita Constantinescu: Angajaţii de la fermă sunt persoane care locuiesc în satul Ciocănari, comuna Niculeşti, adulţi cu diverse vulnerabilităţi, obişnuiţi cu lucrul pământului şi care se bucură să crească legume într-un mod natural, urmând modelul de agricultură ecologică, unde nu intervenim cu substanţe asupra procesului de creştere a legumelor.

Legumele sunt culese în fiecare săptămână chiar înainte de ziua de livrare, grupate în coşuri single sau familial. Ziua de livrare către abonaţi este miercuri, în circuit închis (în cele 14 puncte de livrare partenere din Bucureşti sau în judeţul Ilfov), iar fiecare coş, comandat în baza unui abonament, are între patru şi şase varietăţi de legume. Coşurile cu legume pot fi livrate şi la domiciliul abonatului, dar îi încurajăm să-l ridice din punctele de livrare.

Reporter: bio&co are un model de întreprindere socială de inserţie. Ce ne puteţi spune din acest punct de vedere?

Lorita Constantinescu: bio&co este unul din atelierele de integrare socio-profesională ale Asociaţiei Ateliere Fără Frontiere, a cărei misiune este să sprijine persoanele aflate departe de piaţa muncii prin angajarea în propriile ateliere, formarea experenţială a abilităţilor transversale ale unui loc de muncă şi, la finalul programului, să îi sprijine să îşi găsească un loc de muncă.

Reporter: Care sunt cele mai mari provocări pentru un proiect derulat în domeniul agriculturii ecologice?

Lorita Constantinescu: Provocările sunt legate de cultivarea atentă, cu mare grijă, în condiţii naturale, a legumelor (orice modificare de condiţiilor naturale sau orice dăunător poate compromite cultura) şi, desigur, ţin şi de sustenabilitatea dezvoltării fermei sociale, respectiv în ce măsură o astfel de fermă în care pot fi angajate persoane greu angajabile poate să îşi acopere costurile şi investiţiile. Dezvoltarea presupune creşterea numărului de abonaţi la coşul bio&co, cei care doresc cu adevărat să consume legumele de sezon şi care sunt doritori să susţină cauza socială şi cea de mediu. Identificarea surselor de finanţare necesare investiţiilor şi costurilor de sprijin al persoanelor vulnerabile sunt preocupări constate ale fermei bio&co.

Reporter: De unde obţineţi finanţarea necesară derulării activităţii?

Lorita Constantinescu: O mare parte din investiţiile cararcteristice agriculturii le-am obţinut de la sponsori, companii şi organizaţii care înţeleg cauza socială şi componenta de mediu a fermei. Activitatea curentă reuşim să o susţinem parţial din vânzarea coşurilor şi practic fiecare abonat sau cumpărător de coş este un consum'actor în cadrul fermei, adică un susţinător al acestui demers unic, cel puţin în zona Bucureştiului şi a zonei metropolitane.

• "Este nevoie de mai multă educaţie despre ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă, protejarea solului şi incluziunea socială"

Reporter: Ce a adus nou anul 2022 în dezvoltarea fermei şi care sunt planurile bio&co pentru 2023? Care sunt partenerii cu care lucraţi şi cum vă susţin?

Lorita Constantinescu: Anul 2022 a fost primul an în care am deschis porţile fermei tuturor celor interesaţi de consumul legumelor certificate bio şi am organizat Ziua Recoltei alături de un public mai mare, până atunci organizam doar pentru abonaţii coşului bio&co şi parteneri. Credem că este nevoie de mai multă educaţie despre ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă, protejarea solului şi incluziunea socială. Ceea ce teoretic presupune dezvoltare durabilă sau sustenabilă, mai recentele obiective ESG, practic bio&co este o aplicaţie practică care întruneşte multe din aceste deziderate.

Reporter: Care consideraţi că este rolul unui consum sustenabil în contextul provocărilor ultimilor ani?

Lorita Constantinescu: Consumul sustenabil presupune o conştientizare a consumatorilor, posibilitatea şi capacitatea lor de a dispune şi evalua corect informaţiile despre impactul social şi de mediu al bunurilor şi serviciilor pe care le folosesc. Marea provocare este să consumăm cât mai puţine resurse naturale şi acel consum să fie unul cu grijă faţă de mediu şi oameni. Bio&co poate un model ideal pentru că este o fermă bio în care lanţul de la producător este cel mai scurt, clienţii cunosc şi au acces la informaţii despre ce se întâmplă la fermă. În plus, ferma este o fermă socială care sprijină persoanele vulnerabile din comunitate.

• "România continuă să fie pe ultimele locuri în privinţa încercării de a reduce deşeurile"

Reporter: Ce presupune comportamentul unui cetăţean atent la mediu? Cât de educată este România faţă de alte ţări europene în acest sens?

Lorita Constantinescu: Comportamentul este determinat de nivelul de informare, conştientizare şi în final de acţiunile cetăţenilor. Campaniile, articolele media, programele educaţionale, abordarea economiei din perspectiva schimbării modelului de business referitoare la diverse aspecte protejarea mediului din ultimii ani au contribuit la îmbunătăţirea nivelui de informare din România, dar în multe aspecte nu am ţinut pasul cu cei din Europa.

În Eurobarometrul referitor la Schimbările Climatice din 2021, este interesant de analizat faptul că în timp ce românii se află pe primele locuri în Europa privind poluarea ca fiind cauza relevantă pentru sănătate (37% din populaţie), se află pe ultimele locuri în ceea ce priveşte opinia despre schimbările climatice ca fiind o problemă gravă, când de fapt aceste schimbări sunt determinate de poluare. România continuă să fie pe ultimele locuri în privinţa încercării de a reduce deşeurile şi separarea periodică pentru reciclare (38%, faţă de media UE 75%). În privinţa consumului de produse organice, România se situează relativ aproape de media europeană (24%, faţă de UE 33%), ceea ce se datorează însă obiceiurilor consumului de produse alimentare pentru populaţia de peste 40 de ani (direct din piaţă, de la producători), dar care nu sunt în cele mai multe cazuri şi produse organice (cu atât mai puţin certificate).

Reporter: Cum vedeţi evoluţia viitoare a unei economii durabile?

Lorita Constantinescu: Pentru Ateliere Fără Frontiere o economie durabilă este una circulară şi solidară, în care oamenii şi resursele sunt puse în valoare. Este clar că modelul de business al tuturor industriilor este într-o schimbare majoră, în care sperăm ca impactul de mediu să devină indicatorul de performanţă cel puţin la fel de relavant ca profitul. În plus, în agricultură, Comisia Europeană prevede atingerea unui procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030, scopul său general fiind de a stimula producţia şi consumul de produse ecologice. În acelaşi timp, una din problemele majore este forţa de muncă. În România, cererea de forţă de muncă se manifestă în paralel cu un nivel al sărăciei crescut şi un număr mare al celor aflaţi departe de piaţa muncii, care sunt în mare parte în mediul rural şi care pot fi însă activaţi prin intermediul fermelor sociale similare cu bio&co. Mai mult de 200 de mii de persoane vulnerabile (INS 2021) pot deveni un potenţial de forţă de muncă în general, dar mai ales pentru economiile verzi, inclusiv pentru o agricultură organică. Rolul programelor şi politicilor de inserţie a celor vulnerabili devin astfel extrem de utile şi sperăm ca în România să vedem cât mai multe întreprinderi sociale de inserţie, unităţi protejate, ferme sociale care devin furnizori de servicii şi produse verzi.

Reporter: Vă mulţumesc!