FINAL DE MANDAT PENTRU PETRE DAEA Eşecurile politicii agricole, aruncate pe umerii fermierilor

Ministrul interimar al agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, demis prin moţiunea de cenzură adoptată de Parlament în urmă cu o săptămână, nu îşi reproşează nimic cu privire la activitatea desfăşurată în ultimii trei ani. Cel puţin aşa a reieşit din conferinţa de final de mandat, pe care Daea a susţinut-o la sediul ministerului de resort.

În cazul pestei porcine africane, în urma căreia sute de mii de animale au fost ucise la nivelul întregii ţări, Daea consideră că a "acţionat rapid şi eficient", că instituţiile "s-au pregătit cum se cuvine şi au luat măsurile necesare ca molima să nu cuprindă întreaga ţară". Mai mult, pentru extinderea pes-tei porcine africane ce a dus la masacrarea în masă, anul trecut, a porcilor din combinatele de profil şi din gospodăriile ţărăneşti, ministrul agriculturii a dat vina pe crescătorii individuali de animale, care "au ajutat la răspândirea molimei".

Petre Daea s-a arătat surprins de faptul că importul de produse alimentare a crescut cu 10%, deşi producţiile din domeniul agricol şi zootehnic s-au mărit exponenţial, şi a susţinut că singura soluţie pentru promovarea produselor româneşti - şi pentru reducerea importurilor - este comercializarea lor în unităţi care vor ţine de recent înfiinţata Casă de Comerţ Alimentar, care ar urma să aibă magazine în toate reşedinţele de judeţ din ţara noastră.

Daea a spus: "Casa de Comerţ Alimentar este singura soluţie prin care vom echilibra balanţa de plăţi a Româ-niei. Toate produsele alimentare din ţara noastră trebuie să ajungă pe piaţa internă şi, în acest fel, vom stopa importurile de alimente. Şi la tomate se întâmplă acelaşi lucru. Cu toate acestea, importul de tomate reprezintă, în urma programelor naţionale derulate de minister, doar 10% din consumul anual din ţara noastră. Am înfiinţat această casă de comerţ, pentru ca valorificarea produselor agricole să se facă direct de către micii fermieri, fără intermediarii care tulburau piaţa ca preţ şi devalorizau producătorul şi consumatorul".

În privinţa bilanţului propriu-zis al mandatului său de ministru, Petre Daea a precizat că Ministerul Agriculturii a atras în ultimii trei ani, din fonduri europene şi fonduri naţionale, 10,3 miliarde euro, la care se adaugă investiţiile pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Domnul Daea a precizat că, ieri, a demarat acordarea subvenţiilor pentru 202.200 de fermieri, în valoare totală de 317 milioane de euro şi că este mulţumit că numărul tinerilor fermieri a crescut cu 24%, în timp ce numărul fermierilor cu vârsta de peste 60 de ani s-a diminuat cu 17%.

Legat de subvenţii, pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, 2021-2027, Petre Daea, a precizat că ne aşteaptă o perioadă foa-rte importantă, deoarece 2020 reprezintă ultimul an când mai putem cons-trui din punct de vedere al Politicii Agricole Comune(PAC).

Ministrul Agriculturii a spus: "Comisia Europeană trebuie să rezerve pentru PAC o sumă cel puţin egală cu aceea din perioada 2014-2020, în condiţiile în care se doreşte eficientizarea agriculturii, din punct de vedere al protecţiei mediului. Apoi avem o problemă cu plăţile. Dacă se plafonează plăţile, este o greşeală. Trebuie să avem posibilitatea să ajutăm fermierii mici şi să le oferim posibilitatea de dezvoltare fermierilor mari. Fiecare stat membru trebuie să îşi definească poziţia în funcţie de interesul său. Noi avem un dublu interes: fermele mici şi fermele mari. Dacă am plafona fermele mari, ar însemna să împărţim o astfel de fermă în patru şi să creăm probleme privind succesiunea în privinţa plăţii creditelor şi datoriilor acumulate de exploataţia agricolă iniţială. România are interes să păstreze fermele mari, deoarece am crescut producţia pe baza fermelor respective care au producţii de 14 tone sau chiar 18 tone de porumb la hectar".

Petre Daea a criticat o eventuală unificare a Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, considerând că un astel de demers ar duce la întreruperea activităţii eficiente a celor două instituţii publice şi că unificarea nu se impune deoarece "sistemul funcţionează".

Domnia sa a precizat că, prin intermediul fondurilor europene şi naţionale, fermierii români au reuşit să se capitalizeze şi să se doteze cu tractoare, maşini agricole şi alte obiecte din inventarul agricol, fapt care a dus la creşterea producţiilor în ultimii trei ani.

În privinţa producţiei pentru anul 2019, ministrul demis al agriculturii a precizat că avem o producţie de peste 10 milioane tone grâu, 2 milioane tone orz, peste 3 milioane de tone de floarea soarelui, 30 milioane de tone de cereale şi 18 milioane de tone de porumb.