Financiar, stăm din ce în ce mai rău, dar electoratul preferă aceeaşi clasă conducătoare

Convulsiile sociale şi politice din primele trei luni ale anului curent şi-au pus amprenta asupra întregului semestru, deoarece, pentru liniştirea acestora, coaliţia PSD-PNL a apelat la puşculiţa de stat. Astfel, guvernul Ciolacu a decis mărirea cheltuielilor bugetare, a dispus angajarea a peste 10.000 de noi funcţionari publici, a hotărât majorarea salariilor din sectorul public, creşterea valorii salariului minim brut pe economie la 3700 lei lunar, iar pentru susţinerea noilor cheltuieli a contractat, potrivit datelor oficiale, împrumuturi de 135 miliarde lei, în primul semestru.

Situaţia de mai sus a dus, la finalul lunii iunie, la înregistrarea unui deficit bugetar de 3,6% din Produsul Intern Brut, deficit care demonstrează că ţinta asumată prin legea bugetului de stat, de 5% la finalul anului 2024, va fi cu mult depăşită, ceea ce va crea tensiuni şi în relaţia cu Comisia Europeană. În aceste condiţii, Comisia Europeană a avertizat în trei rânduri, pe parcursul semestrului întâi, că ţara noastră nu va respecta ţinta de deficit bugetar de 5% din PIB negociată anul trecut pentru finalul anului 2024 şi că se va ajunge, probabil, la un deficit de peste 7% din PIB.

Prima veste bună în primul semestru a fost reducerea ratei inflaţiei, care a debutat în ianuarie cu un nivel de 7,41%, pentru a ajunge, la 30 iunie 2024, la pragul de 4,9%. La ţinerea sub control a consumului în toată această perioadă a contribut din plin Banca Naţională a României, care în ciuda semnalelor favorabile privind reducerea ratei inflaţiei, a refuzat să reducă rata dobânzii de referinţă pentru politica monetară, menţinând-o pe primul semestru la nivelul de 7%, prima reducere a acesteia cu 0,25 puncte procentuale fiind operată abia în cursul lunii iulie.

Câştigarea procesului privind Roşia Montană în faţa canadienilor de la Gabriel Resources a însemnat o gură de oxigen pentru coaliţia de guvernare din punct de vedere al cheltuielilor bugetare, dar întreaga afacere a iscat un scandal politic prin prisma declaraţiilor defetiste ale premierului Marcel Ciolacu şi ministrului de finanţe Marcel Boloş - declaraţii anterioare pronunţării ICSID, care au contribuit iniţial la creşterea speculativă la bursa canadiană a acţiunilor companiei din ţara respectivă.

La finalul primelor trei luni ale anului curent, am consemnat intrarea, la 31 martie 2024, a ţării noastre în Spaţiul Schengen - de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor - cu graniţele aeriene şi maritime, dar fără a avea o perspectivă clară cu privire la intrarea cu frontierele terestre, deşi premierul Ciolacu a afirmat că acest lucru se va întâmpla până la 31 decembrie 2024.

În ultima lună a primului semestru, mai precis în 9 iunie, au avut loc alegerile europarlamentare şi locale, care au fost comasate de coaliţia PSD-PNL sub pretextul izolării partidelor extremiste. Decizia coaliţiei s-a dovedit câştigătoare pentru PSD şi PNL, atât timp cât alianţa respectivă a câştigat 19 locuri de deputat european din cele 33 deţinute de România, iar PSD şi PNL au obţinut în jur de 30% fiecare la alegerile locale.

Pe plan extern, consemnăm eşecul preşedintelui Klaus Iohannis de a deveni secretar general al NATO, dar şi aprobarea de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în şedinţa din 20 iunie, a donării către Ucraina a unui sistem Patriot, în valoare de peste un miliard de dolari, donaţie venită în urma solicitării pe care preşedintele american Joe Biden i-a transmis-o omologului său Klaus Iohannis, cu prilejul unei întrevederi pe care cei doi au avut-o la Washington la începutul lunii iunie.

Mai menţionăm că ultima lună a semestrului a marcat calificarea, de către naţionala de fotbal masculin a României, după 24 de ani, în optimile de finală ale turneului final Euro 2024, după ce a trecut cu 3-0 de Ucraina, a pierdut cu 0-2 în faţa Belgiei şi a încheiat la egalitate, 1-1, cu Slovacia. Din păcate, drumul naţionalei la Euro 2024 s-a oprit în optimile de finală, când România s-a înclinat cu 0-3 în faţa Olandei, după o partidă dominată de jucătorii batavi. Euro 2024 a consemnat şi o premieră: în cele patru meciuri disputate pe terenurile din Germania, în tribunele stadioanelor echipa de fotbal a României a fost susţinută de peste 100.000 de conaţionali.

• Ianuarie - luna protestelor

Scena politică din ţara noastră a fost trezită la realitate brusc în 9 ianuarie, când sute de fermieri au început să se deplaseze către Capitală, nemulţumiţi de măsurile fiscale impuse de la Guvern la finalul anului trecut şi de generalizarea, începând cu 1 ianuarie 2024, a sistemelor de raportare digitală Ro e-Factura şi Ro e-Transport, dar şi de creşterea accizelor la carburanţi şi a tarifelor RCA. Pentru că în primele zile ale protestului autorităţile centrale au ales să îi ignore pe fermieri, acestora li s-au alăturat şi transportatorii, care au preluat o parte din solicitările producătorilor agricoli, iar protestul s-a extins treptat în 22 de judeţe ale ţării, în care mai multe drumuri au fost blocate, circulaţia rutieră desfăşurându-se cu dificultate.

Confruntat cu această situaţie care tindea să degenereze, mai ales că şi intrările în Portul Constanţa erau blocate de protestatari, fiind compromis astfel şi tranzitul cerealelor ucrainene, prim-ministrul Marcel Ciolacu, ministrul de finanţe Marcel Boloş şi Florin Barbu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale au ales să acţioneze pompieristic şi să ia decizii sub presiunea celor aflaţi în stradă, modificând în două săptămâni mai multe acte normative şi constituind grupuri de lucru pentru modificarea în lunile februarie şi martie a altor acte normative. Când membrii Guvernului credeau, după şedinţele din 11 şi 18 ianuarie, că au reuşit potolirea protestului, fermierii şi transportatorii le-au înaintat o listă de 76 de revendicări pentru care prim-ministrul Marcel Ciolacu şi colegii săi a trebuit să îşi asume noi termene de soluţionare. Cele mai importante 10 revendicări din cele 76 se refereau la:

- recunoaşterea transportului rutier drept sector economic strategic şi elaborarea unor măsuri care să susţină acest sector economic pentru a rămâne competitiv şi a aduce în continuare venituri directe la bugetul statului;

- diminuarea RCA la 5.000 de lei la o masă maximă tehnic admisibilă de 40 tone şi introducerea în poliţa RCA a tractărilor şi asistenţa naţională/ internaţională;

- posibilitatea recuperării unui procent din acciza la combustibil pentru firmele de transport licenţiate direct din pompă;

- introducerea unei alocaţii de hrană pentru lucrătorii detaşaţi, neimpozabilă, în valoare de 60 euro/zi, care să se adauge la plafonul maxim de 87,5 euro/zi în limita căruia se poate acorda indemnizaţia de detaşare si mărirea plafonului neimpozabil de la trei la patru salarii de bază;

- scurtarea timpilor de trecere a frontierei prin modificarea OG 43 şi respectarea Regulamentului European 1100/2008 privind controalele în vămi (care prevede eliminarea controalelor maselor şi dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul prin frontiere);

- mutarea controalelor rovinietei, cântarului şi a măsurării gabaritului pe teritoriul naţional la cel puţin 15 kilometri de punctul de trecere a frontierelor;

- anularea Legii 370/2022 prin care se modifică plafonul pentru stabilirea tipului de impozitare la microîntreprinderi de la 1.000.000 euro la 500.000 euro şi revenirea la acelaşi plafon de 1.000.000 euro, conform vechii legi;

- acordarea subvenţiilor APIA aferente anului în curs până la finalul lunii ianuarie a următorului an, inclusiv pentru fermierii aflaţi în eşantionul de control clasic şi prin teledetecţie, precum şi accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plată directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu, etc.);

- reglementarea comerţului în pieţe prin prioritizarea comerţului local, eliminarea falşilor producători;

- simplificarea acordării ajutoarelor din agricultură prin debirocratizare modului de depunere a cererilor unice.

Dintre acestea, opt au fost soluţionate pe parcursul primelor trei luni ale anului curent.

Anterior protestelor respective, Guvernul a fost nevoit să intervină pompieristic pentru a soluţiona o problemă acută din sistemul de sănătate, care se confruntă cu o gravă criză de personal, şi a dispus în 11 ianuarie prin memorandum exceptarea acestui sector de la prevederile ordonanţelor de urgenţă emise în toamna trecută, prin care stabilea interdicţia de noi angajări în sectorul bugetar. Prin memorandumul respectiv s-a permis angarea urgentă a 4500 de medici, după care ulterior Guvernu a mai decis angajarea a încă aproape 2000 de persoane în sistemul de asistenţă socială.

Practic, prin toate măsurile luate în prima lună a anului, Cabinetul Ciolacu a atenuat o parte din modificările fiscale dispuse la finalul anului trecut şi a suspendat o parte din reformarea sistemului bugetar propusă de Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, fapt ce a avut efect negativ asupra execuţiei bugetare pe primul semestru al anului 2024.

• Februarie - Pfizer ne dă în judecată pentru vaccinurile solicitate, dar neplătite

Luna februarie a fost marcată de declaraţiile controversate ale prim-ministrului Marcel Ciolacu privind cazul Roşia Montană, deşi din septembrie 2023 - când s-a încheiat procedura dezbaterilor la instanţa de arbitraj internaţional - şi până la 1 februarie 2024 şeful Guvernului nu a avut nicio ieşire publică pe această speţă. La finalul lunii februarie, premierul pare să devină categoric în afirmaţiile privind Roşia Montană, dând impresia că este foarte sigur că vom avea de plătit despăgubiri în urma acestui proces, devreme ce, în 24 februarie, a declarat: "Roşia Montană (a fost folosită) ca să se inventeze o entitate politică (...) iar acum ne vine factura: după unii, două miliarde de dolari, după alţii, cinci miliarde de dolari. Asta e factura pe care o să o plătim toţi românii. La un moment dat, cineva a vrut să folosească Roşia Montană, «Uniţi Salvăm Roşia Montană», ca să creeze (Uniunea) Salvăm România. Acesta este adevărul".

Dacă la 1 februarie premierul Ciolacu vorbea despre decizia instanţei care va veni până în 10 februarie, despre plăţile care ar trebui discutate "cu cei care este posibil să câştige acest proces" şi despre punerea la dispoziţie a documentelor şi deciziilor luate "ca România să piardă acest proces", declaraţii completate ulterior de ministrul finanţelor Marcel Boloş, care afirma că este posibil ca Guvernul să fie obligat să plătească despăgubiri de 6,7 miliarde dolari, în 7 martie - cu numai o zi înainte ca ICSID să publice decizia favorabilă României - Marcel Ciolacu a pozat defetist şi a afirmat că este dispus să organizeze un referendum pentru Roşia Montană.

"Să vedem dacă românii sunt de acord să începem exploatarea aurului", a afirmat Marcel Ciolacu în 7 martie, soluţia respectivă fiind adusă în discuţie după ce ministrul Boloş a afirmat, în aceeaşi zi, că este posibil ca, în loc de plata despăgubirilor de 6,7 miliarde dolari, statul român să le ofere celor de la Gabriel Resources posibilitatea continuării proiectului minier de la Roşia Montană.

Numai că, a doua zi, în 8 martie, ICSID a respins acţiunea companiei canadiene Gabriel Resources şi, imediat, Marcel Ciolacu şi Marcel Boloş au pozat în învingători şi au afirmat că au obţinut o victorie importantă pentru România.

Pentru atitudinea premierului Marcel Ciolacu, în urma căreia acţiunile Gabriel Resources şi RMGC au cunoscut o creştere dublă la bursa din Toronto, fostul premier Dacian Cioloş a depus o plângere penală la Parchetul General, iar fostul ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, a înaintat o plângere penală la DNA.

La începutul lui februarie, premierul mai anunţa că ţara noastră s-a ales cu un alt dosar internaţional, deschis de compania Pfizer pentru neachiziţionarea unei cantităţi uriaşe de vaccinuri anti-Covid 19 comandată de guvernul Cîţu. Potrivit datelor din dosar, compania Pfizer cere guvernului de la Bucureşti să plătească 564 milioane euro pentru cele 28,94 milioane de vaccinuri comandate.

Tot în cursul lunii februarie, coaliţia PSD-PNL a stabilit ca alegerile europarlamentare şi locale să se desfăşoare în aceeaşi zi, 9 iunie, în ciuda criticilor venite din partea partidelor de opoziţie.

• Martie - Schengen aerian şi maritim pentru România

Guvernul a continuat, în ultima lună a primului trimestru al anului curent, să adopte hotărâri privind prelungirea unor măsuri de plafonare a preţurilor şi să dilueze dispoziţiile legii 296/2023 şi OUG 115/2023 privind reducerea cheltuielilor în sectorul public, adoptând mai multe acte normative şi memorandumuri prin care au operat creşteri salariale şi au permis noi angajări la stat. În aceste condiţii nu a mai mirat pe nimeni că oficialii Comisiei Europene, în raportul publicat în 25 martie cu privire la dezechilibrele macro-economice din ţara noastră, arată că, în ciuda unor îmbunătăţiri, România se confruntă în continuare cu vulnerabilitatea veniturilor fiscale, iar deficitele bugetare mari şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile pre-pandemie, fac economia naţională potenţial vulnerabilă la şocuri.

Afirmaţiile oficialilor europeni au înlăturat optimismul decidenţilor politici de la Bucureşti care anunţau la începutul lunii, că în 1 martie, agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

Principalul eveniment notabil al primei luni de primăvară l-am consemnat în 31 martie, când ţara noastră a intrat, după 11 ani în care îndeplinea toate criteriile cerute de aquis-ul comunitar, în Schengen-ul aerian şi maritim înlăturând astfel controlul de la cele două frontiere privind identitatea persoanelor.

• Aprilie - Păcănelele, interzise în localităţile mici

Guvernul a continuat în luna aprilie politica de majorare a unor cheltuieli bugetare, inclusiv pentru investiţiile efectuate de administraţiile publice locale, dar şi de finanţare a schemelor de investiţii din energie şi a celor destinate întreprinderilor mici şi mijlocii. Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor şi Guvernul în ansamblul său au primit o veste bună din partea agenţiei Standard&Poors, care a menţinut în aprilie ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Mai mult, pentru a explica investitorilor internaţionali noile măsuri fiscale din ţara noastră, Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, s-a deplasat în aprilie la Washington unde a avut întâlniri atât cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai principalelor fonduri de investiţii, dar şi cu reprezentanţii agenţiilor de rating Standard&Poors şi Moody's.

În prima lună a trimestrului al II-lea, am consemnat un consens la nivel legislativ, Parlamentul adoptând interzicerea păcănelelor în localităţile care au sub 15.000 de locuitori, măsură care, potrivit reprezentanţilor industriei, ar urma să afecteze negativ peste 200 de companii mici şi mijlocii care activează în acest sector economic şi care va reduce veniturile la bugetul de stat. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi a intrat în vigoare în 29 aprilie.

În cursul lunii aprilie, coaliţia de guvernare PSD-PNL s-a confruntat cu dezvăluirile presei despre modul în care medicul Cătălin Cîrstoiu - candidatul ambelor partide pentru funcţia de primar general al Capitalei la alegerile din 9 iunie - şi-a făcut averea, pe baza unei incompatibilităţi cel puţin morale între funcţia deţinută - de manager general al Spitalului Universitar din Bucureşti - şi clinica deţinută de soţia sa în care doctorul a tratat mai mulţi pacienţi ce trecuseră în prealabil prin spitalul public. Scandalul s-a finalizat abia în 23 aprilie, când liderii Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au renunţat la candidatura lui Cîrstoiu, iar echipele PSD şi PNL s-au mobilizat pentru depunerea candidaturilor pentru funcţia de primar general al Capitalei ale Gabrielei Firea şi Sebastian Burduja.

• Mai - Tarom primeşte un ajutor de stat de aproape 100 milioane euro

Guvernul a stabilit majorarea salariului minim brut pe ţară la 3700 lei de la 1 iulie, majorarea cu 10% a salariilor pentru mai multe categorii de angajaţi bugetari -, noi angajări de personal (2700 de noi angajaţi numai în domeniul sanitar şi 220 la ANAF) şi acordarea de noi finanţări pentru fermieri şi pentru companii.

Mai mult, în cursul lunii mai Guvernul a aprobat acordarea unui ajutor de stat individual de restructurare pentru compania naţională de transporturi aeriene române, Tarom SA, ajutor ce a fost aprobat anterior, în 29 aprilie de Comisia Europeană. Potrivit hotărârii de guvern, valoarea ajutorului de stat se ridică la 471 milioane lei, aproximativ 94,67 milioane euro. Din această sumă, 214, 3 milioane vor fi utilizaţi de Tarom pentru acoperirea deficitului de lichiditate şi echilibrarea financiară a companiei în anul 2024. Având în vedere necesitatea efectuării în luna iunie 2024 a unor plăţi urgente legate de achiziţionarea noilor aeronave B737 MAX, primă tranşă a ajutorului de restructurare, în cuantum de 60 de milioane de lei va fi acordată din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.

La finalul lunii mai, grupul olandez Damen a cerut Tribunalului Constanţa să constate falimentul Şantierului Naval Damen Mangalia, în care statul e acţionar majoritar cu 51% prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului prin intermediul companiei de stat Şantierul Naval 2 Mai Mangalia. Pentru investiţiile făcute la Mangalia, cei de la Damen susţin că statul român ar trebui să le achite 160 milioane euro, sumă pentru care au deschis şi o procedură de arbitraj internaţional la o instanţă specializată din Viena, Austria.

În 24 mai, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa începerea urmăririi penale pe numele foştilor generali SRI - Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă - şi avocatului Doru Trăilă, care i-ar fi promis omului de afaceri Cătălin Hideg că vor influenţa magistraţii pentru a-i schimba sentinţa de condamnare penală pronunţată de instanţa de fond. Cei trei i-ar fi solicitat lui Hideg plata a 600.000 euro, din care omul de afaceri ar fi achitat 100.000 de euro.

Pe plan extern, consemnăm decizia preşedintelui turc Recep Tayip Erdogan de a permite cetăţenilor români care călătoresc în Turcia în scop turistic să intre în ţara respectivă pe baza cărţii de identitate, şederea fiind permisă pentru maximum 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile.

• Iunie - Ciolacu şi Ciucă câştigă "comasatele"

Cea mai bună veste pentru liderii coaliţiei de guvernare PSD-PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, a venit în seara zilei de 9 iunie, când au constatat că au câştigat alegerile europarlamentare şi alegerile locale, pe care le-au comasat în aceeaşi zi, cu scopul declarat al izolării partidelor extremiste. În urma alegerilor pentru Parlamentul European, alianţa PSD-PNL şi-a tras partea leului, cu 48,55% din voturi, ceea ce a echivalat cu trimiterea în Parlamentul European a 19 deputaţi din cei 33 pe care îi are ţara noastră. Restul de locuri au fost repartizate astfel: AUR - 6 deputaţi, ADU - 3 deputaţi, UDMR - 2 deputaţi, S.O.S. România - 2 deputaţi şi un loc pentru candidatul independent Nicolae Ştefănuţă.

Cele două partide aflate la guvernare au câştigat şi alegerile locale pentru primari, consilierii locali, consilierii judeţeni şi preşedinţii consiliilor judeţene.

Vestea negativă pentru coaliţia de guvernare a venit în momentul publicării execuţiei bugetare pentru primele şase luni ale anului curent, execuţie care consemnează un deficit de 63,67 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB faţă de deficitul de 37,21 miliarde lei, respectiv 2,32% din PIB aferent primului semestru al anului 2023. Veniturile totale au însumat 275,50 miliarde lei în prima jumătate a anului 2024, înregistrând o creştere de 13,5% (an/an), susţinută de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit şi venituri nefiscale. Cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat în primul semestru la 339,17 miliarde lei, ceea ce reprezintă în termeni nominali o majorare cu 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele şase luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 1,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 17,4% din PIB la 19,2% din PIB.

Din totalul cheltuielilor bugetare, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 46,27 miliarde lei, în creştere cu 41,07% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,80 miliarde lei.

Pentru a contracara mărirea cheltuielilor bugetare, Cabinetul Ciolacu a luat şi un set de măsuri menite să îmbunătăţească colectarea veniturilor la bugetul de stat şi să mărească şi unele taxe. Astfel, în 13 iunie, Executivul a decis majorarea cu 10,4% - rata inflaţiei, a tututor taxelor miniere prevăzute de legea minelor 85/2003, după care în 21 iunie a bulversat tot mediul de afaceri, prin adoptarea a două ordonanţe de urgenţă, fără consultarea prealabilă a partenerilor sociali, acte normative ce modifică sistemul e-Factura şi introduc sistemul Ro e-TVA.

Măsurile luate de guvern în primele două trimestre privind cheltuielile bugetare au fost criticate de Banca Naţională a României în raportul privind stabilitatea financiară pe primul semestru publicat în luna iunie, în care se arată că există mai multe riscuri şi vulnerabilităţi sistemice cu privire la economia naţională şi la starea finanţelor publice. Dintre vulnerabilităţile citate în raport, amintim ponderea ridicată a firmelor subcapitalizate, creşterea numărului de procedure de insolvenţă declanşate şi gradul scăzut al intermedierii financiare. Experţii BNR mai arată că pe termen scurt, cei mai importanţi factori de risc la adresa stabilităţii financiare din România sunt: incertitudinile la nivel global în contextul războiului din Ucraina şi al conflictului din Orientul Mijlociu, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, nivelul şi persistenţa deficitelor gemene din ţara noastră, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi riscul asociat provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare.