Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) îşi propune o nouă abordare cu privire la absorbţia fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, după cum ne-au spus reprezentanţii Autorităţii de Management (AM) pentru Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR).
Printre direcţiile propuse în acest sens se numără simplificarea procesului de accesare a fondurilor şi reducerea birocraţiei prin reducerea numărului de documente solicitate în faza de depunere a proiectelor, precum şi eliminarea procedurii de achiziţe pentru beneficiarii privaţi prin realizarea de baze de date cu preţuri de referinţă pentru achiziţii.
De asemenea, concentrarea intervenţiilor prin diminuarea numărului de măsuri, integrarea producţiei şi procesării prin promovarea şi dezvoltarea lanţului scurt de aprovizionare, utilizarea instrumentelor financiare şi de management al riscurilor şi încurajarea dezvoltării integrate a teritoriului Deltei Dunării prin instrumentul Investiţii Teritoriale Integrate reprezintă alte obiective pe care MADR şi le-a propus să le atingă în cadrul unui proces de reformare a modului în care sunt atrase fondurile europene.
"MADR vizează absorbţia tuturor fondurilor europene acordate României prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), alocarea PNDR din perioada 2014-2020 fiind de 9,85 miliarde euro (8,02 miliarde euro provin din FEADR şi 1,83 miliarde euro - de la bugetul naţional)", ne-au spus reprezentanţii AM PNDR.
Potrivit acestora, principalele priorităţi de dezvoltare rurală asupra cărora MADR se va concentra în perioada de programare 2014-2020 sunt: modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole prin consolidarea lor şi deschiderea către piaţă şi procesare a produselor agricole; încurajarea întineririi generaţiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri; dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiţie pentru atragerea investiţiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă (urmând să fie finanţate proiectele de dezvoltare a infrastructurii locale de drumuri, apă/apă uzată şi finanţarea infrastructurii de irigaţii); încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării şi dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural; încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunităţii prin intermediul abordării LEADER; promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat.
• 70% - grad de absorbţie din FEADR
"Absorbţia FEADR reprezintă o prioritate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, acordându-se o importanţă cuvenită derulării corespunzătoare a PNDR, ţinând cont în acelaşi timp de faptul că obiectivul atingerii unui grad de absorbţie cât mai ridicat trebuie să respecte, totodată, principiul corectitudinii utilizării fondurilor şi asigurării unui management financiar corect", ne-au declarat sursele citate.
Ţinta de absorbţie pentru finalul anului 2014 este de 1,36 miliarde euro din FEADR, reprezentând alocarea programului pentru anul 2012, alocare ce trebuie "consumată" până la sfârşitul anului 2014, ţinând cont de principiul N+2, ne-au explicat reprezentanţii MADR, menţionând: "Principiul N+2 s-a aplicat pentru prima dată la sfârşitul anului 2010 pentru alocarea anului 2008, aceasta fiind pe deplin utilizată. De asemenea, alocările anilor 2009, 2010 şi 2011 cu termen de «consumare» sfârşitul anului 2011, 2012, respectiv 2013, au fost 100% utilizate, neproducându-se dezangajare".
Prin FEADR, au fost alocate, pentru implementarea PNDR 2007-2013, 8,12 miliarde euro. La acestea, se adaugă contribuţia naţională în valoare de 1,20 miliarde euro. Valoarea plăţilor efectuate din FEADR către beneficiarii tuturor măsurilor este de 5,68 miliarde euro, sumă în care este inclusă şi valoarea avansului încasat în anul 2008 de România din bugetul Uniunii Europene, ceea ce conduce la un grad de consumare a alocării FEADR de 70%, potrivit surselor citate.
• 18,27 miliarde euro - valoarea proiectelor depuse
Numărul proiectelor conforme depuse la nivel naţional prin PNDR este de 147.308, având o valoare publică de 18,27 miliarde euro.
Au fost finanţate 94.722 de proiecte, în valoare publică de 7,07 miliarde euro, fiind contractat un număr de 88.295 de proiecte, cu o valoare de 5,91 miliarde euro, "ceea ce reprezintă un grad de angajare de 96,20% din alocarea 2007-2013 aferentă măsurilor lansate care se derulează pe principiul depunerii de proiecte", ne-au spus reprezentanţii AM PNDR.
Potrivit acestora, suma rambursată de către Comisia Europeană este de 4,97 miliarde euro.
Valoarea minimă a unui proiect se ridică la 5.000 de euro, iar valoarea maximă este de 6 milioane de euro, pentru proiectele de infrastructură integrate.
Plata efectuată în primul trimestru al acestui an din FEADR este de 160,64 milioane de euro, la care se adaugă plăţile din trimestrul al doilea, în valoare de 97,08 milioane de euro.
În acest an, au fost contractate 3.808 de proiecte, cu o valoare publică de 571,75 milioane de euro.
Proiectele implementate prin PNDR aparţin sectoarelor prioritare şi constau în investiţii de la cele mai simple până la unele extrem de complexe (investiţii în ferme, în industria procesatoare, activităţi non-agricole, turism, infrastructura rurală, infrastructură agricolă) toate având o contribuţie importantă în dezvoltarea economiei rurale, ne-au explicat sursele citate.
• Resursele umane insuficiente şi dificultăţile în obţinerea unor credite necesare asigurării cofinanţării private - probleme întâlnite în accesarea fondurilor europene
Dintre cele mai mari probleme întâmpinate în accesarea fondurilor europene, reprezentanţii AM PNDR a enumerat: resurse umane insuficiente în cadrul organismelor implicate în implementarea PNDR în raport cu volumul de muncă extrem de ridicat pentru implementarea unui număr important din măsurile stabilite în PNDR încă din primul an de implementare; lipsa personalului calificat pentru elaborarea proiectelor, a unei pieţe de servicii de consiliere şi consultanţă specializată, care să ofere servicii de calitate pentru potenţialii beneficiari ai fondurilor acordate prin măsurile de dezvoltare rurală; lipsa conştientizării corespunzătoare din partea potenţialilor beneficiari, în ceea ce priveşte obligaţiile ce le revin privind costurile şi implicaţiile pe care le presupune dezvoltarea unui proiect de investiţii din PNDR, încă din faza de întocmire; dificultăţi pe care beneficiarii programului le au în obţinerea unor credite necesare asigurării cofinanţării private.
Cele mai frecvente nereguli au fost legate de problemele apărute în derularea procedurilor de achiziţii publice de către unii beneficiari.
"Conform legislaţiei, de organizarea licitaţiilor trebuie să se ocupe personalul din cadrul compartimentului specializat de achiziţii publice din cadrul fiecărei primării. În cele mai multe cazuri aceste persoane nu sunt specialişti în evaluarea proiectelor şi de aceea reprezentanţii legali de proiect trebuie să apeleze la experţi cooptaţi (specialişti din alte instituţii - ingineri constructori, economişti), fapt ce conduce la întârzierea procesului de evaluare", potrivit surselor citate.
Acestea ne-au mai spus că în derularea procedurilor de achiziţii a existat un număr mare de contestaţii, în special la licitaţiile pentru execuţia lucrărilor sau "la pachet", dar şi la licitaţiile pentru serviciile de proiectare, fapt ce a condus la prelungirea duratei de finalizare a achiziţiilor. În unele cazuri, decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a fost fie de anulare a licitaţiei, fie de reevaluare a ofertelor, fapt ce a condus, de asemenea, la o prelungire suplimentară a duratei de finalizare a achiziţiilor.
"În cazul în care licitaţiile pentru serviciile de proiectare au fost licitate separat de licitaţia de lucrări, durata estimată pentru finalizarea ambelor proceduri de achiziţii este de circa 85 de zile (fără contestaţii). Menţionăm că în cazul licitaţiilor de lucrări sau servicii de proiectare şi lucrări «la pachet», durata estimată de finalizare a unei proceduri de achiziţie este mai mică de circa 50 de zile (fără contestaţii)", potrivit oficialilor AM, care susţin că majoritatea beneficiarilor au contractat proiecte integrate cu mai multe componente, din care unii au preferat să supună licitaţiilor de achiziţie publică separat fiecare componentă, fapt ce a condus la o prelungire a duratei de finalizare a licitaţiei.
O altă neregulă întâlnită în accesarea fondurilor UE prin PNDR este reprezentată de existenţa multor beneficiari care amână întocmirea dosarelor de achiziţii sau organizarea licitaţiilor, preferând să le lase spre finalul termenului contractual de finalizare a achiziţiilor, care se ridică la 12 luni.