FINANŢAREA EUROPEANĂ/OAMENII DE AFACERI DESPRE FONDURILE EUROPENE Sistemul de management, construit greşit

• Mihai Ionescu: Nu este corect să fie suspendate toate fondurile POSDRU

Unii dintre beneficiarii care derulează proiecte europene prin POSDRU vor fi nedreptăţiţi de suspendarea tuturor plăţilor făcute prin acest program, consideră Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), care, în urma declaraţiilor făcute, recent, de premierul Victor Ponta, ne-a spus: "Nu pot să contest acuzaţiile aduse de premier, însă o măsură de sistare a decontărilor va afecta foarte grav o serie de beneficiari care au proiecte în desfăşurare, printre care ne aflăm şi noi (n.r. membrii ANEIR), care aveam în vedere o apropiere a exportatorilor români de experienţe mai bogate ale exportatorilor din UE şi o creştere a responsabilităţilor sociale a firmelor de export. Cred că măsura este nedreaptă. Nu ar trebui sistată plata la toate contractele. Acolo unde există nereguli să se declanşeze procedurile legale, dar acolo unde nu sunt să se lase programele în derulare, pentru că sunt bani blocaţi şi unele structuri care au pornit acest proces pot falimenta".

Oamenii de afaceri corecţi vor fi dezarmaţi şi contraproductivi, susţine Mihai Ionescu, care ne-a spus că nu i "se pare normal să se generalizeze": "Fondurile nu sunt repartizate doar formal, ele reprezintă o sursă de activitate strict necesară pentru mediul de afaceri, pentru îmbunătăţirea experienţei şi implementarea de practici europene".

Domnia sa ne-a precizat că suspendarea plăţilor pe POSDRU ar veni într-un moment în care, după un blocaj îndelungat în decontare, acest proces se apropia de termenele normale.

• Ionel Blănculescu: Bugetul nostru de stat - finanţator al CE în decontarea proiectelor europene

În domeniul absorb-ţiei fondurilor europene, Româ-nia se deplasează "în sens giratoriu, continuu, fără progrese evidente, adică bate pasul pe loc", este de părere Ionel Blănculescu, secretar executiv în cadrul Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri (CCMA), care ne-a declarat: "Cauza fundamentală o reprezintă construcţia greşită a sistemului de management pentru atragerea fondurilor europene. Statistic, la cele 19,2 miliarde euro - fonduri structurale alocate ţării noastre - s-au ataşat proiecte în valoare de 36,1 miliarde euro, din care, o mare parte, în valoare de 21,3 miliarde euro, au fost respinse sau se află în diverse stadii de evaluare; proiecte de 13 miliarde euro au fost contractate, ceea ce reprezintă 67% din totalul alocat, iar plăţile sub forma rambursărilor din partea CE au atins 1,2 miliarde euro, adică 6,3% din total, în condiţiile în care Polonia a depăşit 80%. De reţinut este că raportul de 6,3% - fonduri absorbite la 67% - fonduri contractate, indică o rată de tragere a fondurilor de la CE de aproape zece ori mai mică, ceea ce este total necorespunzător".

Domnia sa subliniază că, din proiectele depuse, aproximativ 40% reprezintă proiecte balast, fără nicio şansă de finanţare cu fonduri europene, care împiedică derularea celorlalte 60% din proiecte şi care ar trebui să fie eliminate imediat, pentru a nu pune în pericol întreaga construcţie de absorbţie de fonduri europene.

Dacă rata reală de absorbţie de la CE, adică plăţi decontate de către aceasta, reprezintă spre 7% din totalul fondurilor decontabile, rata internă de absorbţie, adică plăţile făcute de la bugetul de stat, reprezintă aproximativ 17%, fonduri plătite din total fonduri recuperabile de la CE, ceea ce reprezintă o veritabilă lovitură nemeritată dată bugetului de stat, care ar fi trebuit să finanţeze cu acele sume alte nevoi ale statului şi să nu se suprapună rolului de finanţator al CE, ne-a explicat domnul Blănculescu.

Domnia sa a adăugat: "Pentru a ieşi din logica sensului giratoriu şi a intra pe un drum corect, cu sens unic, spre absorbţia eficientă a fondurilor europene alocate Româ-niei, se impune o restructurare majoră a conceptului şi a construcţiei, începând cu crearea la nivelul Ministerului Afacerilor Europene, a unei structuri centrale de coordonare şi monitorizare activă a proiectelor în diferite stadii, de tipul PMO (Project Management Office), cu raportare directă la primul ministru. În acest moment, fiecare minis-ter este responsabil pentru implementarea fondurilor în cadrul propriului domeniu, Autorităţile de Management, celebrele AM-uri, constituite pentru fiecare Program Operaţional în parte, adică şapte în cadrul Obiectivului Convergenţă şi împraştiate la respectivele ministere, fiind total disociate de obiectivul comun, de absorbţie a fondurilor europene, dovada fiind rezultatele acestora. De exemplu, la sfârşitul anului 2010, dacă Româ-nia avea o rată de absorbţie de 2%, celelalte state de talia ţării noas-tre prezentau următoarele grade de absorbţie: Lituania - 29%, Slovacia - 17%, Cehia - 26%, Polonia - 16%, Ungaria - 16%".

Reprezentantul Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri susţine că Ministerul Afacerilor Europene are o putere limitată, nedeţinând autoritate directă asupra programelor finanţate cu fonduri UE, neavând responsabilitate directă pentru managementul şi rezultatele alocării şi absorbţiei fondurilor UE şi neputând acţiona direct pentru consolidarea proceselor, îndepărtarea blocajelor şi rezolvarea altor probleme legate de procese.

• Cristian Pârvan: Derularea fără probleme a proiectelor europene necesită deplasarea specialiştilor pe teren

Volumul finanţărilor obţinute de la UE este nepermis de redus, mai ales în ceea ce priveşte POS Mediu, care presupune alimentări cu apă, canalizare şi gropi ecologice, este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care subliniază că inves-tiţiile de mediu nu presupun cerinţe speciale de tehnologie sau de calificare a forţei de muncă, ci doar "interes şi muncă".

Oamenii de afaceri consideră că vinovat este Guvernul, care nu a cerut prefecţilor şi administraţiilor locale unde se derulează aces-te proiecte să răspundă public asupra modului în care se implică în realizarea lor.

"De asemenea, în cazul POS Transport, beneficiarul - CNADR îndeosebi - a supravegheat derularea unor proiecte importante din birou şi a făcut acest lucru total neprofesionist", opinează reprezentanţii AOAR.

Asociaţia a propus, în urmă cu circa doi ani, trecerea la un management de criză, cu implicarea directă şi permanentă a înalţilor funcţionari şi specialişti direct pe şantierele acestor proiecte, pentru rezolvarea operativă a tuturor problemelor ce apar în execuţia unor proiecte de anvergură.

• Corneliu Pascu: Investitorii au încredere, în continuare, în accesarea fondurilor europene

Investitorii au încredere, în continuare, în accesarea fondurilor europene, dar trebuie dispuse măsuri organizatorice noi şi trebuie popularizată eficientizarea promovării proiectelor, "alături de măsuri drastice de sancţionare a corupţiei, lipsei de profesionalism sau pros-tiei", consideră, la rândul său, Corneliu Pas-cu, preşedinte "Iridex Group".

Declaraţiile făcute de Victor Ponta despre modul în care au fost atrase fondurile prin POSDRU sunt un avertisment pentru investitorii ce doresc promovarea unor astfel de proiecte şi, în acelaşi timp, scot la iveală lipsa de pregătire a personalului ce derulează aceste contracte, dar şi corupţia din sistem, ne-a spus Corneliu Pascu, adăugând: "O problemă esenţială o reprezintă personalul, care nu are educaţia responsabilităţii muncii pe care o des-făşoară. Aprobarea şi promovarea unor astfel de proiecte şi a sumelor îi timorează, îi stresează şi atunci solicită date şi documente suplimentare. În acelaşi timp, la solicitarea «şefilor» răspund cu aprobări automat, având «res-ponsabilitatea» acestora «în spate»".

Domnia sa ne-a spus că, de problema neplăţii ori a penalizărilor în cuantum de 25% - 100% se lovesc şi autorităţile locale, din cauza promovării unor proiecte incomplete, superficiale: "Consider că accesarea fondurilor europene suferă din cauza lipsei de profesionalism şi a corupţiei din sistem. Pentru corectarea aces-tora se impune o reevaluare riguroasă a personalului ce desfăşoară aceste activităţi, iar Direcţiile din Ministere ce se ocupă de accesarea aces-tor fonduri trebuie să fie mutate la Ministerul Afacerilor Europene (mai puţin cele de la Ministerul Agriculturii, care sunt foarte numeroase şi specifice), unde să se formeze un corp de specialişti selectaţi pe criterii strict profesionale din aceste direcţii din cadrul ministerelor".

În opinia domniei sale, acest corp ar putea reprezenta sub 60% din personalul existent şi s-ar putea avea în vedere o stimulare a membrilor săi, pe criterii de eficienţă şi calitate, din fondul de salarii disponibilizat: "În acelaşi timp, se reduc substanţial influenţele «subiective» asupra personalului, nemaifiind repartizat în număr mare la diversele ministere, ci numai la două - Ministerul Afacerilor Europene şi Ministerul Agriculturii".

Domnul Pascu este de părere că, pentru un grad mai ridicat de absorbţie, este nevoie de simplificarea birocraţiei şi de gestionarea în timp a promovării proiectelor.

• Unii oameni de afaceri, mai puţin interesaţi de banii europeni

Din multiple motive (ghiduri neclare, dinamica accelerată a schimbărilor de piaţă, lipsa de finanţări), oamenii de afaceri devin tot mai puţin interesaţi în a apela direct la fonduri UE, spun reprezentanţii AOAR: "Vor continua să acceseze aceste fonduri companiile multinaţionale ce au şi experienţa şi resurse umane şi capacitate de cofinanţare, adică fondurile vor contribui la dezvoltarea celor care oricum s-ar dezvolta".

În cadrul fondurilor europene, problemele sunt multe şi diverse, în funcţie de Programul Operaţional, susţine Cristian Pârvan, care ne-a declarat: "Cred că acum ar trebui concentrată toată activitatea pe managementul agresiv, exigent dar performant în realizarea tuturor proiectelor aprobate, realizarea indicatorilor asumaţi şi facturarea tuturor lucrărilor spre a fi decontate de UE. Am adresat scrisori domnului prim-ministru Ungureanu, care nu a răspuns nici după 60 zile, domnului prim-ministru Ponta, ministrului de Finanţe şi ministrului Economiei, arătând că sunt încă circa 80 de proiecte aprobate de evaluatori, dar care nu pot fi finanţate de UE. AOAR susţine finanţarea lor de la buget, fiind vorba de competitivitate industrială, locuri de muncă în îndustrie, în concluzie, un motor esenţial pentru o viitoare creştere economică sustenabilă".

• • Efectul fondurilor POSDRU se va vedea în viitor

"Programul POS DRU, fiind un program soft, fără posibilitatea reală a realizării unor indicatori fermi, va ridica în orice condiţii probleme şi se vor putea face oricând orice fel de afirmaţii, toate reprezentând 50% adevăr", opinează Cristian Pârvan, adăugând: "Evident că salariile de 10.000-12.000 euro pe lună sunt aberante, dar ideea de a plăţi 400 de euro pe lună este similară. Este vorba de implicarea în aceste proiecte a unor oameni care au ca «avere» creier şi cunostiinţe. Dacă nu-i plătim, nu vor mai accepta să participe la proiecte ce implică atâta activitate birocratică, răspundere, interpretări şi acuze continue. Pregătirea unui număr mare de persoane diverse - şomeri, tineri, femei, manageri, antreprenori - este o necesitate în România, unde gradul de educare pentru o economie concurenţială este, practic, zero pe toată filiera educaţională (de la gradiniţă la doctorat)".

Reprezentanţii AOAR consideră că trebuie sancţionate legal cazurile frauduloase, dar şi că schimbările continue generate de autorităţile de management ar trebui sancţionate la fel: "Este un program dificil şi are valenţe rar subliniate: fiind plătite, multe din activităţile cuprinse în proiecte au generat întâlniri şi discuţii extrem de utile între categorii sociale care evoluează în mod curent separat: mediul pre-universitar, mediul universitar, mediul de afaceri , instituţii ale statului. Este imposibil de evaluat impactul acestor confruntări de idei, interese, cunoştiinţe, care au generat numeroase contacte şi colaborări ce-şi vor arăta efectul, indirect, în viitor. Aprecierile publice prea agresive, cu incriminări generale, nu stimulează participarea pe viitor la astfel de proiecte, ce nu se pot finaliza cu km de drum sau km de canalizare".

• • Probleme şi soluţii identificate de CCMA

Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri (CCMA) a identificat atât probleme punctuale pe proiecte în desfăşurare, cum ar fi lipsa de coordonare între sursele de finanţare şi plată, fonduri UE, bănci comerciale, BEI, BERD, inexistenţa unei unităţi responsabile de simplificare şi deblocare a proceselor, lipsa de finanţare de a duce la capăt proiectul, implementarea defectuoasă a proiectelor, cât şi probleme structurale, cum ar fi lipsa unei unităţi centrale de coordonare, lipsa clarităţii proceselor de decizie, între Ministerul Finanţelor, alte ministere, diverse unităţi responsabile cu fondurile UE, Comisia Europeană şi autorităţile locale, lipsa clarităţii priorităţilor programelor de finanţare, lipsa unui singur punct de contact pentru managementul unei aplicaţii, resurse umane insuficient specializate şi cu abilităţi limitate de management al proiectelor, în special în punctele cheie ale proceselor.

Consiliul a înaintat propuneri pe linia tuturor acestor deficienţe, potrivit lui Ionel Blănculescu. Pe lângă constituirea unităţii centrale de tipul PMO, prin preluarea inclusiv a AM-urilor la Ministerul Afacerilor Europene şi coordonarea proceselor de absorbţie de fonduri europene într-un singur punct, domnia sa ne-a dat ca exemplu introducerea creditelor punte, pentru asigurarea resurselor financiare la bugetul naţional, până la decontarea cererilor de către CE: "Acestea ar urma calea unui instrument financiar, eventual revolving, pentru asigurarea resurselor în vederea efectuării de plăţi către beneficiari în termenul asumat de 45 de zile şi până la recuperarea sumelor de la Comisia Europeană. Pe un asemenea instrument de lucru se bazează performanţa Poloniei în absorbţia fondurilor europene, pe lângă conducerea proceselor dintr-un singur centru de decizie".

O altă propunere, care poate îmbrăca pentru început forma unui pilot, o reprezintă externalizarea activităţii de evaluare şi selecţie proiecte către OIP, adică Organisme Intermediare Private, din rândul băncilor, firmelor de consultanţă, care pot forma consorţii cu consultanţi/experţi sau, ca alternativă, băncile cu capital de stat. O absorbţie a fondurilor europene simultan, prin OI publice şi OI Private, ar conduce fără îndoială la maximizarea absorbţiei în acelaşi interval de timp.

Domnul Blănculescu mai evidenţiază şi faptul că prioritizarea incorectă a programelor de finanţare, stabilindu-se foarte multe priorităţi, a condus la disiparea factorului multiplicator, aşteptat în economie: "La stabilirea priorităţilor nu s-a ţinut cont nici de nevoia reală, nici de capacitatea efectivă de absorbţie. Este foarte important, măcar pentru perioada 2014-2020, să se stabilească cu mare atenţie priorităţile, astfel încât economia României să aibă de câştigat, prin valoare adăugată şi efect de multiplicare".

În opinia domniei sale, birocraţia cu care se confruntă solicitantul de finanţare, aceasta are efecte negative mai ales asupra implementării efective a proiectului. Absenţa unor salarii stimulative pentru salariaţii AM/OI, direct proporţionale cu volumul de muncă şi importanţa muncii acestora, împreună cu numărul insuficient de salariaţi ai acestor organisme conduce la îngreunarea procedurilor de evaluare/rambursare, mai apreciază domnul Blănculescu.

Rambursarea cu întârziere a sumelor aferente cererilor de rambursare generează mari probleme de cash flow, îngreunând implementarea proiectelor şi imobilizând fondurile solicitanţilor de finanţare, uneori chiar luni de zile. Reacţia Guvernului este de a transfera responsabilitatea în mâinile beneficiarilor, plecând de la premisa că un solicitant ar trebui să aibă mai multe posibilităţi de finanţare decât Guvernul, opinează reprezentantul CCMA, adăugând: "Întârzierea virării sumelor aferente prefinanţării proiectelor contractate şi modificarea abuzivă a condiţiilor de acordare a prefinanţării, pentru unele programe operaţionale, este, însă, un motiv de ne-absorbţie a fondurilor europene".

În ceea ce priveşte gradul scăzut de absorbţie pe marile programe operaţionale de mediu şi transport, principalele probleme sunt legate de incompetenţa beneficiarilor, "care nu sunt în stare să scrie proiecte eligibile şi care nu profită de asistenţa gratuită de tip Jaspers, Jeremie, Jessica etc. O altă problemă este legată de eligibilitatea solicitanţilor, mai ales pe POS Transporturi. Având în vedere că beneficiarii mari (CNADNR, CN CFR SA) sunt mastodonţi cu datorii la Bugetul de Stat în valoare de miliarde de euro, capacitatea acestora de a asigura sustenabilitatea proiectelor este extrem de redusă. Beneficiarii mici, de genul administraţiilor publice locale, nu sunt eligibili pe POS Transport. Fondurile pentru infrastructura de acest gen sunt acordate prin Programul Operaţional Regional şi s-au dovedit insuficiente".

În opinia lui Ionel Blănculescu, o mai bună implementare a fondurilor europene şi, implicit, o mai bună absorbţie a acestora s-ar realiza prin pregătirea unor documente de o calitate neîndoielnică (de la Studii de Fezabilitate, Specificaţii Tehnice, Termeni de Referinţă, Indicatori Tehnico-economici, diverse studii adiacente, Documentaţie de Atribuire, Contract cu clauze specifice menite a uşura activitatea de monitorizare a Autorităţii Contractante), îmbunătăţirea procesului de implementare şi comunicare prin elaborarea unor planuri, manuale şi ghiduri conform regulamentelor europene şi, nu în ultimul rând, creşterea ritmului ulterior de implementare a contractelor de lucrări, prin întocmirea unui contract clar, concis şi limpede în ceea ce priveşte instrumentele de constrângere pe care beneficiarul le va avea asupra constructorului.