FLORIN JIANU, CNIPMMR "Măsura privind trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului nu trebuie introdusă"

Ministerul Finanţelor a anunţat, săptămâna trecută, că, începând din 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale obligatorii vor fi datorate de către angajat, dar obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului, ceea ce a generat incertitudini, dar şi reacţii negative, în rândul contribuabililor, al specialiştilor din domeniul fiscal şi din mediul de afaceri.

Conform Ministerului Finanţelor Publice (MFP), programul de guvernare 2017 - 2020 conţine un pachet de măsuri ce vizează contribuţiile sociale obligatorii, care urmează să se implementeze începând cu 1 ianuarie 2018, iar astfel nivelul contribuţiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%. Totodată, Ministerul are în vedere reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Incertitudinile privind măsura din programul de guvernare au apărut în contextul în care anunţul MFP a venit după ce, anterior, premierul Mihai Tudose a anunţat că nu va interveni nicio shimbare în privinţa modului în care sunt achitate contribuţiile sociale obligatorii către stat.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ne-a declarat, vineri, că subiectul este, încă, neclar, dar că, dacă angajatorii nu vor dori să schimbe şi contractele de muncă, pentru a se renegocia salariile brute ale angajaţilor, atunci este evident că salariile nete vor scădea.

Domnul Dumitru a opinat că angajatorii nu ar trebui să aibă nimic împotriva acestui lucru, din punct de vedere teoretic, explicând: "Nu ştiu care va fi formula juridică prin care se va gestiona această situaţie. Angajatorul va fi de acord, teoretic, să majoreze salariul brut al angajatului său, pentru a nu îi afecta acestuia din urmă salariul net, costul său total rămânând acelaşi, însă problema este una de principiu, deoarece din moment ce există, deja, un contract negociat, între angajat şi angajator, pe suma brută, acesta din urmă nu poate fi obligat să schimbe contractul".

În ceea ce priveşte impactul pe care l-ar avea introducerea acestei prevederi asupra salariilor nete ale angajaţilor, preşedintele Consiliului Fiscal ne-a spus că nu poate oferi estimări, neavând niciun calcul.

Totodată, domnia sa ne-a menţionat: "Suspectez că se doreşte implementarea acestei măsuri pentru a determina şi non-salariaţii, adică persoanele care au PFA, PFI sau persoanele care sunt liberi întreprinzători, să plătească nişte contribuţii mai mari decât în prezent. La noi în ţară, comparativ cu statele din Europa, discrepanţele dintre salariaţi şi non-salariaţi, la nivel de taxe, sunt cele mai mari".

Conform domnului Ionuţ Dumitru, astăzi, în ţara noastră, contribuţiile angajaţilor şi ale angajatorilor se ridică la 39,25%, în timp ce ale non-salariaţilor, la 16%. Diferenţa este enormă, afirmă domnia sa, menţionând că, în Bulgaria, spre exemplu, contribuţiile către stat ale angajaţilor şi angajatorilor sunt de 30%, iar cele ale persoanelor non-salariate, de 27%.

Domnul Ionuţ Dumitru a completat: "Guvernul putea să impună ca persoanele din categoria non-salariaţilor să plătească aceste contribuţii într-un cuantum semnificativ mai mare, mai apropiat de cel al angajaţilor, întrucât este nefiresc să fim singura ţară din UE care implementează o astfel de prevedere".

Opinia domniei sale este împărtăşită şi de Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), şi de domnul Dan Schwartz, managing partner în cadrul RSM România.

Conform afirmaţiilor domnului Jianu, o astfel de abordare nu mai există în nicio altă ţară, întrucât contribuţiile angajatorului către stat sunt structurate într-un mod diferit faţă de cele ale angajatului.

Mai mult, domnia sa ne-a declarat că această măsură nu trebuie să fie introdusă, întrucât practica europeană şi mondială a arătat că nu poate funcţiona.

În opinia preşedintelui CNIPMMR, faptul că Guvernul şi Ministerul de Finanţe sunt, încă o dată, în dezacord asupra unei propuneri, şi faptul că, nici de această dată, nu a fost realizată o analiză de impact, nu face decât să creeze confuzie la nivel general.

Domnia sa este, de asemenea, de părere că salariul net se va diminua şi susţine că ar trebui să existe o poziţie oficială legat de această situaţie, dezaprobând modul haotic în care sunt propuse noile prevederi.

Domnul Jianu a afirmat: "Nu reuşim să ţinem pasul cu fiecare măsură, cu fiecare trăsnaie, pe care ne-o propun guvernanţii.

Nu avem timp să terminăm cu una, s-o analizăm, să spunem că nu e bună, şi de ce nu e bună, că a doua zi apare alta".

De asemenea, domnul Jianu este de părere că salariile nete se vor diminua, dacă nu se vor schimba contractele.

Totodată, domnul Dan Schwartz susţine că este necesar ca Guvernul să adopte o poziţie fermă, într-un sens sau în altul, deoarece este nevoie de o clarificare a acestei situaţii.

Întrebat ce opinie are despre acest subiect şi care ar fi impactul asupra salariului net al angajaţilor, domnia sa ne-a declarat: "Îmi este foarte greu să vă răspund la aceste întrebări, întrucât ceea ce a anunţat MFP, joi, este în contradicţie cu ce a spus premierul anterior cu câteva zile. Nu putem face estimări în ceea ce priveşte salariul net care le va rămâne angajaţilor, pentru că nu ştim dacă se vor menţine condiţiile anunţate anterior, adică diminuarea nivelului contribuţiilor sociale obligatorii la 35% şi reducerea cotei impozitului pe venit la 10%".

Domnul Schwartz mai afirmă că dacă această măsură va fi aplicată, va fi nevoie ca salariile brute ale angajaţilor să fie modificate pentru a nu le afecta pe cele nete, menţionând că toate acestea înseamnă o intervenţie semnificativă din partea statului în activităţile din sectorul privat.

Dan Schwartz ne-a mai spus: "Suntem singurul stat din UE unde ar exista o astfel de reglementare. Mecanismul european a fost dintotdeauna structurat astfel, cu scopul de a responsabiliza companiile faţă de proprii salariaţi. Această prevedere presupune schimbări pe toate planurile, schimbări care costă pentru mediul de afaceri. Consider că este o măsură inutilă".

Totodată, conform opiniei sale, este necesar să se întocmească un proiect clar, pentru a putea avea o poziţie fermă în acest sens.

Dan Schwartz a afirmat: "Ajung, din nou, la concluzia că ne pierdem vremea dacă facem comentarii pe marginea unui subiect, fără a avea un proiect clar, care să fie publicat pe site-ul MFP, spre dezbatere publică, şi care să fie pus la dispoziţia contribuabililor".