FMI estimează până la sfârşitul anului un PIB de 105 trilioane dolari pentru economia mondială

Până la sfârşitul anului 2023, se aşteaptă ca economia mondială să aibă un produs intern brut (PIB) de 105 trilioane de dolari, sau cu 5 trilioane de dolari mai mare decât anul precedent, arată ultimele previziuni ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), potrivit ZeroHedge.ro.

Conform sursei citate, în termeni nominali, aceasta este o creştere de 5,3% a PIB-ului global. În termeni ajustaţi pentru inflaţie, aceasta ar fi o creştere de 2,8%.

După cum detaliază mai jos Pallavi Rao de la Visual Capitalist, anul a început cu turbulenţe pentru economia globală, cu pieţele financiare zguduite de prăbuşirea mai multor bănci mijlocii din SUA, alături de inflaţie persistentă şi înăsprirea condiţiilor monetare în majoritatea ţărilor. Cu toate acestea, unele economii s-au dovedit a fi rezistente şi se aşteaptă să înregistreze o creştere din 2022.

Se aşteaptă ca SUA să continue să fie cea mai mare economie în 2023, cu un PIB estimat de 26,9 trilioane de dolari. Aceasta este mai mult decât suma PIB-urilor a 174 de ţări clasate de la Indonezia (al 17-lea) până la Tuvalu (al 191-lea).

China rămâne constantă pe locul doi, cu un PIB estimat de 19,4 trilioane de dolari în 2023. Cele mai multe dintre primele cinci economii rămân în aceleaşi poziţii din 2022, cu o excepţie notabilă, precizează ZeroHedge.ro.

Se aşteaptă ca India să treacă de Marea Britanie pentru a deveni a cincea cea mai mare economie, cu un PIB estimat pentru 2023 de 3,7 trilioane de dolari.

Se estimează că 29 de economii se vor micşora faţă de dimensiunile lor din 2022, ceea ce duce la pierderi de producţie de aproape 500 de miliarde de dolari.

Rusia va înregistra cea mai mare scădere, cu o contracţie estimată de 150 de miliarde de dolari în acest an. Aceasta este egală cu aproximativ o treime din declinul total al tuturor celor 29 de ţări cu economii în scădere.

Egiptul (-88 de miliarde de dolari) şi Canada (-50 de miliarde de dolari) împreună reprezintă încă o treime din producţia pierdută, arată sursa citată.

În cazul Egiptului, scăderea poate fi explicată parţial de moneda ţării (lira egipteană), care a scăzut în valoare faţă de dolarul american cu aproximativ 50% de la jumătatea anului 2022.

Rusia şi Canada sunt unii dintre cei mai mari producători de petrol din lume, iar preţul petrolului a scăzut din 2022. O altă complicaţie pentru Rusia este că ţara a fost nevoită să vândă petrol cu ​​o reducere mare din cauza sancţiunilor occidentale.

Prezenţa Arabiei Saudite, Norvegiei, Kuweitului şi Omanului în primele 10 cele mai mari contracţii ale PIB-ului evidenţiază şi mai mult impactul potenţial asupra PIB-ului pentru ţările producătoare de petrol, conform previziunilor FMI.

Mai recent, producătorii au redus oferta în efortul de a creşte preţurile, dar preocupările legate de încetinirea cererii globale de petrol în urma unei economii chineze reduse (al doilea consumator de petrol din lume), au menţinut preţurile petrolului mai mici decât în ​​2022.

Deşi organizaţii precum FMI s-au dovedit destul de bune în prognoza PIB-ului, merită totuşi să ne amintim că acestea sunt proiecţii şi ipoteze făcute la începutul anului, care ar putea să nu fie adevărate până la sfârşitul lui 2023.

De exemplu, JP Morgan şi -a schimbat deja previziunile privind creşterea PIB-ului real al Chinei în 2023 de şase ori în tot atâtea luni, după ce aşteptările privind cheltuielile generale pentru redresarea pandemiei nu s-au materializat în ţară.

Principala concluzie din previziunile FMI pentru creşterea PIB-ului în 2023 se bazează pe cât de bine ţările limitează inflaţia fără a înăbuşi creşterea, totul în condiţii de lichiditate tensionate, mai arată ZeroHedge.ro.