Fondul Suveran atacat la CCR

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională a României (CCR) legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

În solicitarea adresată CCR, Iohannis susţine că din faptul că statul are calitatea de unic acţionar pe toată durata existenţei FSDI, iar scopul înfiinţării lui este de a dezvolta şi finanţa din fonduri proprii şi din fonduri atrase proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, rezultă că FSDI este o societate ce va desfăşura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni trebuia realizată printr-un act al autorităţilor administraţiei publice centrale, iar nu prin lege.

Preşedintele afirmă că FSDI va funcţiona fără să se supună vreunei norme prudenţiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să-i controleze soliditatea, deşi patrimoniul său va include societăţi de interes strategic.

Documentul arată: "legea criticată este neclară şi sub aspectul lipsei oricăror menţiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenţei acestuia. De asemenea, în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente şi obligatorii pentru desfăşurarea activităţii unui astfel de fond".

Iohannis susţine că având în vedere că strategia investiţională a FSDI se aprobă de către Guvern, Eurostat poate considera această competenţă a Guvernului drept un criteriu de încadrare a fondului în categoria fonduri guvernamentale, cu consecinţa impredictibilităţii derulării activităţii FSDI.

Preşedintele consideră că legea este lipsită de predictibilitate, întrucât nu sunt definiţi termeni esenţiali precum: proiecte rentabile, sustenabile, investitori instituţionali etc.

În sesizare se menţionează că textul este neclar cu privire la stabilirea componenţei Consiliului de Supraveghere şi că nu sunt stabilite criterii obiective de evaluare a îndeplinirii condiţiilor privind "expertiza în domeniul financiar bancar" şi "experienţa adecvată complexităţii activităţii specifice FSDI, atât individual, cât şi la nivel colectiv".

Klaus Iohannis consideră că fondul riscă să pună în pericol sau să afecteze protecţia intereselor publice naţionale în activitatea economică desfăşurată de societăţi comerciale în cadrul cărora statul este acţionar majoritar. Preşedintele critică şi faptul că în fond au fost incluse şi companii care, în ultimii ani, au înregistrat pierderi financiare: CFR Călători, Poşta Română, CE Oltenia.

Şeful statului afirmă că statul nu este acţionar unic la toate societăţile ce vor intra în portofoliul FSDI. Din această perspectivă, soluţia aleasă de Parlament cu privire la modalitatea de transfer a acţiunilor va conduce practic la afectarea dreptului acţionarilor minoritari de a-şi exprima poziţia în cadrul companiilor respective în legătură cu transferul dreptului de proprietate al acţiunilor majoritare la acest fond.

Iohannis spune că astfel statul riscă să piardă controlul asupra companiilor menţionate în Anexa nr. 1 a legii, iar unele dintre ele aparţin unor ramuri strategice ale economiei naţionale: industria de armament, energetică, exploatarea minelor şi a gazelor naturale, poşta şi transporturi feroviare.

La începutul lunii iunie, Parlamentul a adoptat legea de înfiinţare a acestui fond din care fac parte 33 de companii şi societăţi naţionale cu capital de stat sau cu capital majoritar de stat şi cu un capital de 8 miliarde de lei.

În afara sesizării depuse de preşedintele Klaus Iohannis, cu privire la această lege au mai formulat obiecţii de neconstituţionalitate PNL, USR şi PMP.