FINANŢAREA EUROPEANĂ Aventura beneficiarilor de fonduri europene

• Monoelect: "Prefinanţarea, cel puţin pentru IMM, este nefuncţională"

Monoelect SRL a dorit să acceseze fonduri europene prin programul POS CCE pentru implementarea în fabricare a unui produs nou bazat pe un brevet de invenţie.

Reprezentanţii companiei consideră că procedura de accesare a fost destul de greoaie şi că aceasta ar trebui să se simplifice pe cât este posibil.

Cei de la "Monoelect" ne-au spus că s-au confruntat cu probleme la completarea cererii de rambursare, indicaţiile fiind foarte vagi.

Totodată, compania a întâmpinat probleme la obţinerea împrumutului necesar implementării proiectului. Aceştia ne-au declarat: "Prefinanţarea, cel puţin pentru IMM, este nefuncţională. Pentru a obţine o Scrisoare de garanţie bancară sunt necesare garanţii ca la un credit. În acest caz, creditul este mai avantajos decât prefinanţarea. Dacă nu ar fi nevoie de Scrisoare de garanţie bancară, prefinanţarea ar fi funcţională".

"Monoelect" s-a confruntat cu întârzieri la începutul implementării proiectului, până a reuşit să obţină creditul necesar. Astfel, implementarea proiectului a fost întârziată.

Reprezentanţii companiei ne-au mai precizat că în urma proiectului cu fonduri europene, societatea poate implementa pe piaţă un produs bazat pe un brevet de invenţie.

• Softronic: "Procedura de accesare a finanţării europene este complexă, greoaie, iar unele ghiduri nu sunt suficient de explicite"

Softronic Craiova a finalizat un proiect prin care s-a modernizat infrastructura de cercetare, în valoare totală de circa 1,7 milioane lei: "S-au amenajat laboratoare de cercetare în domeniul electronicii de putere, s-au achiziţionat ştanduri pentru încercarea motoarelor de tracţiune, blocurilor de alimentare a motoarelor de tracţiune, transformatoare de putere pentru locomotive, încercarea prin simulare a funcţionării locomotivelor electrice, aparate de laborator, tehnică de calcul şi software".

În prezent, firma derulează alte două proiecte în valoare totală de circa 4 milioane euro, constând în inovarea locomotivelor electrice şi a unui tren electric regional.

Potrivit lui Radu Zlatian, reprezentant al departamentului proiecte al "Softronic", procedura de accesare a finanţării europene este complexă, greoaie, iar unele ghiduri nu sunt suficient de explicite. Cei de la "Softranic" s-au plâns de perioada prea lungă dintre momentul depunerii solicitării şi semnarea contractului de finanţare. Compania s-a confruntat cu întârzieri la semnarea contractului de finanţare, la evaluarea rapoartelor periodice şi a cererilor de rambursare şi la primirea rambursărilor.

Din cauza problemelor întâmpinate, compania a fost nevoită să solicite modificarea structurii obiectivelor specifice, care au ajuns să fie depăşite, chiar în momentul semnării contractului de finanţare, s-a confruntat cu ameninţarea nerealizării indicatorilor, a fost nevoită să atragă surse suplimentare de finanţare bancară, să amâne unele activităţi şi să prelungească perioada de implementare.

• Elmas: "Din cauza întârzierilor în proiectul european, compania a fost nevoită să-şi finanţeze achiziţiile"

Societatea "Elmas" a dorit să acceseze fonduri europene prin POS- CCE pentru "un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient". Proiectul a constat în Diversificarea producţiei "Fabrica pentru echipamente speciale de ridicat şi manipulat", valoarea totală a proiectului fiind de 46.389.156 lei, iar valoarea eligibilă de 35.909.743 lei. Asistenţa financiară neramburabilă solicitată s-a ridicat la 17.954.871lei, iar contribuţia solicitantului fiind de 28.434.284 lei.

Mihai Nistoreanu, Şef Serviciu Investiţii "Elmas", ne-a declarat: "Deşi proiectul îngloba tehnologii foarte moderne, utilajele care urmau a fi achiziţionate fiind cu o productivitate foarte ridicată şi cu un consum mic de energie, într-un sector cu un grad înalt de tehnicitate, încadrându-se perfect în Domeniul major de intervenţie D1.1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoficienţă, acesta nu s-a aprobat; de asemenea se creau cel puţin 50 de noi locuri de muncă, cu o calificare înaltă a personalului. Din această cauză, nu înţelegem modalităţile de evaluare tehnică a proiectului propus".

În cazul unui proiect aprobat, societatea s-a confruntat cu accesarea foarte greoaie a creditelor bancare pentru finanţarea contribuţiei solicitantului.

Întârzieri au existat la obţinerea creditului în primul an după semnarea contractului de finanţare nerambursabilă şi la acordarea rambursărilor.

Din cauza acestor probleme, societatea s-a confruntat cu riscul ca proiectul să nu se mai deruleze şi a fost nevoită să folosească o parte considerabilă din lichidităţile companiei pentru finanţarea achiziţiilor, în detrimentul susţinerii producţiei.

"Elmas" SRL, cu sediul în Braşov, a finalizat implementarea proiectului intitulat "Laborator de încercări", din cadrul Programului Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" Competitivitate, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru Competitivitate. Proiectul a fost derulat începând cu data de 17.08.2009 prin contractul de finanţare nr. 62/17.08.2009.

Proiectul a fost co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi are o valoare totală de 5.363.951 lei, din care contribuţia

Uniunii Europene este de 1.858.813,22 lei, iar cea a Guvernului României de 380.720,78 lei. Efortul financiar eligibil al "Elmas" SRL a fost de 2.044.485 lei, iar valoarea neeligibilă de 1.079.932 lei.

• ANONIM: "Managementul POSCCE, net superior faţă de POSDRU"

Un beneficiar care a dorit să îşi păstreze anonimatul, cu un proiect de peste 5 milioane de lei în cadrul Programului POSCCE, consideră că procedura de accesare a finanţării europene este, în momentul de faţă, foarte dificilă din cauza solicitării Scrisorii de confort angajantă încă din faza de depunere a Cererii de finanţare, solicitarea acestei scrisori fiind în multe cazuri motivul pentru care mulţi potenţiali beneficiari nu pot fi eligibili şi renunţă, băncile acordând cu mare greutate o astfel de scrisoare. Beneficiarul ne-a declarat: "Având în vedere că din momentul depunerii CF până la aprobarea ei poate să treacă chiar şi un an, solicitarea scrisorii ar trebui să se facă la faza de contractare. În anul 2009, când am depus Cererea de finanţare, procedura era mai facilă".

Domnia sa ne-a mai spus: "În afară de propriile probleme interne care ne-au obligat să prelungim perioada de implementare, nu am întâmpinat până în acest moment alte probleme. Relaţia cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică - Direcţia Generală Organism Intermediar-Cercetare -Biroul Regional Cluj-Napoca a fost una foarte bună, am primit răspuns şi înţelegere la toate problemele".

Beneficiarul ne-a precizat că au existat întârzieri în implementarea proiectului, din cauza unor probleme interne.

"Prelungirea perioadei de implementare a proiectului a condus la întârzierea lansării în producţie şi pe cale de consecinţă întârzierea comercializării produselor noi care au făcut obiectul Cererii de finanţare", ne-a mai spus sursa citată.

Reprezentanţii companiei ne-au mai declarat că au beneficiat de prefinanţare, care a ajutat la demararea procedurilor de achiziţie. Aceştia au adăugat: "Având în vedere că în aceeaşi perioadă am implementat şi trei proiecte finanţate prin POSDRU, o comparaţie între managementul celor două programe, plasează POSCCE pe o poziţie net superioară".

• Universitatea Transilvania: "Reguli schimbate pe parcursul proiectului"

Universitatea Transilvania din Braşov a accesat fonduri în cadrul POSCCE, valoarea proiectului fiind de 106 milioane lei, din care 60 milioane lei - finanţare eligibilă nerambursabilă, 26 milioane lei - cofinanţarea eligibilă a beneficiarului

În privinţa problemelor întâmpinate, Directorul de proiect, prof. Dr. Ing. Ion Visa, ne-a declarat: "În derularea proiectului, existenţa unui Manual Administrativ-Financiar Anexă a Contractului de Finanţare ar fi fost ideală. Aceasta ar fi însemnat ca regulile administrativ-financiare să nu se schimbe pe parcursul derulării proiectului şi să fie clar definite".

Domnul Visa ne-a spus că au existat întârzieri în plata cererilor de rambursare: "Datorită cofinanţării semnificative a beneficiarului, aceste întârzieri nu au dus la întârzieri majore în derularea proiectului. O altă problemă a reprezentat-o perioada de 2-3 luni în care ANRMAP a desfăşurat extraordinar de greu procedurile de achiziţie publică".

Potrivit domniei sale, din cauza ritmului relativ lent al achiziţiilor publice în perioada august-decembrie 2011, proiectul a trebuit prelungit (prin Act Adiţional aprobat) cu 8 luni.

Conform celor asumate, prin proiect se creează un Institut de Cercetare unicat la nivel naţional cu o dotare de excepţie, ne-a mai spus reprezentantul Universităţii: "Institutul dezvoltă deja activitate CD, cu precădere cercetare fundamental-aplicativă iar cooperarea cu reprezentanţii mediului economic reprezintă o prioritate, pentru a îndeplini esenţa programului POS-CCE: creşterea competitivităţii economiei româneşti"

• B WAY: "Fără fonduri europene, ne-ar fi trebuit de cinci ori mai mult timp să reuşim să punem în practică brevetul"

B WAY SRL Galaţi a accesat fonduri europene prin POS CCE 231. "Proiectul nostru a constat în introducerea cercetării-dezvoltării în producţie şi anume am creat un produs nou, unic în lume, pe baza unei invenţii româneşti, de asemenea unică în lume. Această invenţie a luat medalia de aur la Inventica International 2009", potrivit lui Nicuşor Pană, directorul general al "B WAY" SRL .

Valoarea totală a proiectului este de 1,06 milioane lei, valoarea eligibilă de 911.111 lei, iar asistenţa financiară nerambursabilă de 820.000 lei.

"Procedura (n.r. de accesare a finanţării europene) ca atare este relativ simplă, având în vedere că ne-am scris singuri toată documentaţia şi am câştigat, cu un punctaj mare. După câştigare, un rol important au avut ajutorul, sfaturile consilierilor Biroului Regional Sud Est Constanţa", ne-a spus domnul Pană.

Potrivit domniei sale, singura problemă a fost refuzul tuturor băncilor să asigure acreditivul în vederea prefinanţării chiar dacă societatea avea legea, Fondul Naţional etc. de partea sa.

Reprezentantul companiei precizează că au existat întârzieri în derularea proiectului din cauza faptului că într-o fază a proiectului, compania nu a reuşit să găsească resursa umană şi anume proiectanţi în domeniu hidraulic, să realizeze nişte dispozitive experimentale concrete de producţie.

Domnul Pană ne-a mai spus: "Din cauza închiderilor în < masă > a institutelor de cercetare, grupe tehnice din fabrici etc. am fost nevoiţi să prelungim proiectul cu 6 luni, întârziind astfel ieşirea noastră pe piaţă".

Compania nu a intrat încă în totalitate în posesia banilor, lipsindu-i încă ultima tranşă (una din trei) a unui proiect finalizat în septembrie 2011.

Despre beneficiile fondurilor europene numai de bine, spune Nicuşor Pană: "Dacă nu aveam acest proiect şi curajul să împrumutăm sume considerabile (care le mai avem de plătit şi acum), ne-ar fi trebuit de cinci ori mai mult timp să reuşim să punem în practică brevetul. La ora asta suntem pe piaţă, a aflat lumea de noi, am început să primim comenzi şi foarte multe fabrici şi instituţii ne invită să le prezentăm avantajele şi sugestiile noastre de economisire. Lipsa banilor ne limitează confortul de a produce (eventual pe stoc, pentru promptitudine) şi a accepta plata la 60-90 de zile, ceea ce este un dezavantaj".

• Ceprohart: "După finalizarea proiectului, vom putea aborda noi oportunităţi de afaceri"

Ceprohart România derulează proiectul "Modernizarea infrastructurii de CD a S.C. Ceprohart S.A. pentru extinderea şi diversificarea cercetărilor şi producţiei în domeniul produselor papetare speciale", în valoare totală de 13.774.066 lei din care fonduri nerambursabile: 7.200.312 lei.

Constantin Secara, de la Departamentul marketing-Vânzări hârtii securizate "Ceprohart", apreciază că procedura de accesare a fondurilor europene este destul de greoaie. Domnia sa ne-a precizat că au existat întârzieri în toate fazele proiectului şi că durata de la lansarea programului şi până la semnarea contractului de finanţare a fost foarte mare. Aceste probleme au dus la pierderea unor oportunităţi de afaceri, potrivit domnului Secara. Reprezentantul companiei ne-a mai precizat: "Încă nu am intrat în posesia banilor, dar după finalizarea proiectului vom putea aborda noi oportunităţi de afaceri".

• Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică: "Urmări benefice asupra unităţii şi personalului"

Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică, ICIA Cluj-Napoca a accesat POS CCE.

Valoarea totală a proiectului a fost de 468.400 lei, asistenţa financiară nerambursabilă solicitată fiind de 400.000 lei.

Procedura de atragere a finanţării europene a fost relativ accesibilă, potrivit doamnei Cecilia Roman, director al proiectului "Întărirea capacităţii adminstrative a INCDO-INOE 2000, Filiala ICIA, în vederea accesării fondurilor europene/CAFE", INCDO-INOE 2000, Fililala Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică, ICIA Cluj-Napoca".

Domnia sa consideră că ar fi fost benefică existenţa unui ghid mai explicit în ceea ce priveşte realizarea achiziţiilor.

Doamna Roman ne-a precizat că auditul de la minister a venit cu întârziere astfel că ultima fază a proiectului a fost în luna martie iar ultima tranşă a fost încasată în anul următor în luna ianuarie.

Reprezentantul institutului ne-a declarat: "Dată fiind valoarea destul de mică a proiectului şi implicit a ultimei tranşe, nu au apărut probleme mari asupra activităţii, dar la o valoare ridicată a proiectului această întârziere ar fi fost puternic resimţită de unitate". Potrivit domniei sale, accesarea banilor şi atingerea tuturor indicatorilor asumaţi prin proiect au avut urmări benefice asupra unităţii şi personalului.

• Prestcom: "Au fost solicitate documente inutile"

Prestcom Focşani doreşte să acceseze fonduri europene pentru achiziţii de utilaje pentru modernizarea, creşterea productivităţii muncii, a calităţii şi competitivităţii economice. Actualmente se află deschis un fond cu o valoare de până la 250.000 euro, din care 70% sau 60% din sumă nerambursabilă", potrivit directorului Prestcom, Laurenţiu Veber. Domnia sa ne-a spus: "Proiectul nostru este un proiect în parteneriat cu un Institut de Cercetare, INOE 2000 Bucureşti, şi are în vederea realizarea unor maşini şi echipamente de la faza de proiectare până la obţinerea prototipurilor, obţinerea licenţei şi înregistrarea lor ca marcă la OSIM, urmând ca apoi societatea noastră să producă şi să vândă pe piaţă aceste maşini şi echipamente.

Titlul proiectului este: < Gamă de maşini şi echipamente pentru prelucrarea prin deformare plastică a profilelor, destinate unităţilor productive de mică şi medie capacitate >. Proiectul a început la data de 11 iunie 2010 şi se va finaliza la 10 iunie 2012. Valoarea totală a proiectului a fost de 3.311.966 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile a fost de: 2.003.500 lei, cofinanţarea noastră de 1.260.466 lei".

Domnia sa apreciază că documentaţia necesară a fost stufoasă şi, uneori, i-au fost solicitate documente inutile. Laurenţiu Veber s-a plâns de întârzieri în analiza şi aprobarea proiectelor, de existenţa multor lucruri neclare din punct de vedere legislativ în ghidurile de aplicare a proiectelor, de lipsa unor monografii contabile privind înregistrarea operaţiunilor privind derularea programelor.

Între problemele concrete cu societatea cu care s-a confruntat de-a lungul procesului de atragere a finanţării, directorul "Prestcom" a menţionat: "Lipsa acută de lichidităţi a tuturor entităţilor economice, din cauza crizei, inflaţiei, devalorizării monedei naţionale, căderea pieţelor de desfacere, devalorizării în general a economiei româneşti, grava greşeală de a taxa cu TVA aceste fonduri care pe lângă lipsa lichidităţii măresc costul cu 24% până când într-un târziu se produce rambursarea TVA, faptul că trebuie să cheltuieşti tu societate mai întâi toţi banii şi apoi se rambursează, au existat momente când s-au acordat parte din finanţare în avans (PHARE 2001), acordarea de prefinanţări, care necesită o mulţime de garanţii cu costuri foarte mari, neîncrederea sistemului bancar în proiecte şi lipsa de finanţare a societăţilor care accesează aceste fonduri - singura bancă care participă activ la aceste fonduri este şi singura bancă mai importantă cu capital autohton, CEC BANK, dar care ar trebui mai puternic capitalizată şi chiar să participe cu capital la finanţarea unor proiecte, urmând ca ulterior să-şi recupereze capitalul prin vânzarea acţiunilor deţinute la aceste societăţi".

"Prestcom" a lucrat şi lucrează foarte bine cu ANCS, DGOI pentru POS CCE, Biroul Regional SUD-EST Constanţa, potrivit sursei citate.

Laurenţiu Veber ne-a spus că, din punctul de vedere al derulării proiectului, nu au existat întârzieri importante: "Faza cea mai dificilă a fost la începutul proiectului când pentru a obţine prefinanţarea care să asigure începutul derulării proiectului, nicio bancă nu a vrut să ne dea acea scrisoare de garanţie, deşi avea în spatele ei importante garanţii materiale şi costurile erau destul de mari (comisioane pentru 2 ani). Singura bancă cu care am reuşit să demarăm proiectul a fost CEC Bank, dar şi aici cu peripeţii, cu o audienţă la conducerea centrală a CEC Bank la Bucureşti unde am reuşit să convingem că proiectul este viabil, lucru care se întâmplă, suntem la faza 5, ultima din proiect, iar suma din prefinanţare a fost returnată şi proiectul se va finaliza la termen".

Din cauza problemelor întâmpinate, "Prestcom" a suferit costuri suplimentare importante pentru bănci - comisioane, dobânzi. Totodată, lipsa de lichidităţi a făcut ca proiectul să se realizeze integral, dar mai dificil.

Laurenţiu Veber ne-a mai declarat: "Fiind un proiect special, un parteneriat societate de producţie-Institut de Cercetare, noi în fapt comandând această temă de la proiect la prototip şi marcă înregistrată la OSIM, toţi banii din proiect, ca - finanţarea şi alte sume neeligibile au ajuns la Institut sau au fost cheltuiţi în ineteresul realizării proiectului. Cu ce ne alegem? Rezultatele proiectului vor fi acele maşini şi echipamente care vor constitui protofoliu de execuţie şi livrare către potenţialii clienţi, definirea şi completarea unui obiect clar de activitate al societăţii".

• Universitatea BabeŞ-Bolyai: "Problemele, în sfera achiziţiilor publice"

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca implementează un proiect în cadrul POSCCE, având ca scop dezvoltarea şi aplicarea unor soluţii eficiente de remediere împotriva expunerii populaţiei la radon prin cercetare inovatoare cu cooperare internaţională.

Valoarea total a proiectului este de 5,06 milioane lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 4.764.437 lei. Durata de implementare este de 36 de luni (15 iunie 2010 - 14 iunie 2013).

Responsabilul de proiect, Dr. Ing. Alexandra Cucos Dinu, apreciază acest program ca fiind accesibil, cererile de finanţare fiind bine structurate şi bazate pe informaţii esenţiale despre obiectivul şi impactul proiectului şi încadrarea în priorităţile de la nivelui Uniunii Europene. "Apreciem ca fiind esenţială contribuţia Consilierilor de Monitorizare şi Implementare şi Ofiţerilor Financiari din cadrul OI-ului ANCS în consultanţa acordată beneficiarilor, contribuind astfel la buna implementare a fondurilor alocate prin Axa 2 POSCCE", ne-a declarat domnia sa.

Potrivit sursei citate, problemele concrete au fost în sfera achiziţiilor publice: "La o achiţie de echipamente, una din firmele ofertante a contestat în instanţă procedura de achiziţie publică derulată în SEAP (cerere de ofertă). Apoi, în cadrul unei alte achiziţii, tot referitoare la instrumente de cercetare, s-a anulat şi reluat procedura de achiziţie publică în SEAP din cauză că ofertele depuse au fost inacceptabile şi/sau neconforme".

Alexandra Cucos Dinu ne-a mai spus că au exitat întârzieri în etapa de implementare a proiectului, pe fondul procedurilor de achiziţie publică: "Am avut o contestaţie în instanţă, care a întârziat finalizarea achiziţiei echipamentelor de cercetare implicate în activiţile de dezvoltare experimentală".

Reprezentantul Universităţii ne-a declarat că proiectul se desfăşoară conform calendarului planificat şi clauzelor contractuale: "Structura proiectului şi planificarea activităţilor au permis decalaje de 2-3 luni fără afectarea indicatorilor de rezultat şi a obiectivelor. S-a reuşit recuperarea întârzierilor prin regruparea activităţilor de cercetare şi realizarea lor conform calendarului proiectului".

Despre efectele proiectului cu fonduri europene, Alexandra Cucos Dinu ne-a declarat: "Apreciem că rezultatele proiectului sunt relevante pentru Universitatea Babeş-Bolyai, în primul rând prin crearea în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, şi implicit şi în educaţia românească, a unui nucleu inovator de competenţă ştiinţifică în domeniul măsurătorilor de radon şi al remedierii, la standarde europene".

• WING COMPUTER GROUP: "Atât timp cât beneficiarii se informează şi studiază ghidul, procedura nu este greoaie"

Societatea "Wing Computer Group" a accesat fondurile structurale, operaţiunea 2.1.1, pentru un echipament complex de investigare a profilelor de drum şi de control al calităţii straturilor de Paviment, finanţarea fiind de 1.129.118 lei. Pocedura de accesare a finanţării europene a fost relativ uşoară, potrivit reprezentanţilor societăţii: "Atât timp cât beneficiarii se informează şi studiază ghidul, procedura nu este greoaie. Poate părea astfel, din cauza lipsei de experienţă în ceea ce priveşte proiectele, pentru că se impun anumite formate şi documente. Ghidul ar putea fi ceva mai detaliat, venind astfel în ajutorul celor care nu au experienţă, iar anumite părţi mai amănunţite".

Proiectul a înregistrat întârzieri în procesul de contractare.

"Au existat întârzieri numai până la faza de contractare, diverse proceduri şi reguli de aplicat nefiind foarte clar specificate mereu", ne-a spus Ing. Ana-Maria Paraschiv, Manager Marketing "Wing Computer Group".

Potrivit domniei sale, proiectul a demarat imediat după contractare: "Suntem în primele şase luni de proiect şi nu am identificat alte probleme, până în acest moment". Doamna Paraschiv ne-a precizat că până în momentul de faţă, nu a avut nicio rambursare, fiind în aşteptarea primei.

• ANONIM 2: "Elaborarea proiectului este un aspect relativ simplu şi banal în comparaţie cu implementarea lui ulterioară"

Beneficiarul a dorit să acceseze (şi a şi început procesul) fonduri nerambursabile în cadrul POS CCE (programul operaţional sectorial creşterea competitivităţii economice). Proiectul aflat la ora actuală în implementare constă în crearea unei platforme internet online, complexă, destinată studiilor de piaţă (acronim PIS), plecând de la un simplu program de studii de piaţă, prin activităţi de cercetare industrială, dezvoltare experimentală şi inovare. Finanţarea se apropie de 200.000 euro (proiectul se implementează într-o perioadă de 2 ani). Potrivit beneficiarului, procedura a fost complexă şi complicată, dar sub nici o formă mai complexă sau mai complicată decât alte programe de finanţare existente din POS CCE, POR sau PNDR. "Oricum proiectul în sine este complex şi complicat, prin urmare şi pretenţiile finanţatorului trebuie să fie pe măsură", ne-a declarat sursa citată, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Domnia sa a menţionat printre problemele întâmpinate o insuficientă transparenţă şi claritate în exprimarea ideilor/cerinţelor prezentate în ghidul solicitantului, ceea ca a condus la interpretări eronate din partea solicitantului, cu urmare evidentă în solicitări ulterioare de completare/clarificare a proiectelor depuse (şi întârzieri în aprobare/obţinere finanţare), sau chiar mai rău în respingerea proiectului în cauză: "Oricum elaborarea proiectului este un aspect relativ simplu şi banal în comparaţie cu implementarea lui ulterioară şi cred că aici este o problemă, deoarece solicitanţii nici măcar nu stiu ce îi aşteaptă după aprobare (din acest punct de vedere, poate, unii ar şi renunţa la depunerea proiectului dacă ar şti)".

Despre întârzierile survenite, beneficiarul ne-a spus: "Au existat şi vor mai exista, nu numai în acest proiect ci şi în oricare alt proiect, din caza dificultăţilor financiare pe care le întâmpina în general o firmă mică, sau chiar mai rău un start-up, în obţinerea unui credit bancar necesar începerii derulării proiectului. O astfel de firmă nu are nicio şansă să obţină o scrisoare de garanţie bancară în vederea accesării prefinanţării disponibile prin proiect. Motivele sunt evidente (nu are garanţii), aşa că este obligată să se orienteze către un mic credit bancar (în care ar putea să garanteze cu bunurile ce vor fi achiziţionate în proiect - lucru imposibil în cazul scrisorii de garanţie). O altă problemă constă în întârzierile în recuperarea finanţărilor (rambursările), ceea ce dă peste cap cash-flow-ul preconizat pentru plăţile prevăzute în proiect".

Beneficiarul vorbeşte şi despre un alt efect al întârzierilor, şi anume scăderea entuziasmului: "Un efect nivelator cu caracter general este faptul că pe măsură ce trece timpul şi cu cât proiectul are o perioadă mai mare de implementare, entuziasmul şi implicarea beneficiarului finanţării scad tot mai mult, ajungându-se chiar în multe cazuri la renunţarea finanţării pe parcursul proiectului".

• INSTITUTUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE: "Nu au existat probleme"

Institutul de Cercetări Biologice a accesat fonduri prin programul POS CCE, pentru proiectul "Biotehnologie de conversie a energiei solare în hidrogen prin utilizarea microorganismelor fotosintetice". Valoarea eligibilă a proiectului este de 3.625.156 lei.

Reprezentanţii institutului consideră că procedura de accesare a finanţării europene este foarte bună şi spun că nu au existat probleme de-a lungul procesului de atragere a finanţării.

Aceştia ne-au mai spus că s-a înregistrat o uşoară întârziere a plăţilor din partea UE în acest an, respectiv luna martie.

Printre beneficiile proiectului, cei de la institut menţionează abordarea unor probleme ştiinţifice noi în preocupările colectivului de cercetare, posibilitatea de dotare cu aparatură de cercetare modernă, rezultatele obţinute se pot publica în reviste cu factor de impact, ridicarea nivelului calitativ şi a prestigiului institutului pe plan intern şi extern.

• GRUPUL UTI: "Două proiecte cu fonduri europene"

Grupul de firme UTI derulează în prezent prin societăţile UTI Security Engineering şi Defense Engineering două proiecte cu fonduri europene.

Prin proiectul denumit Dezvoltarea infrastructurii pentru cercetarea-dezvolarea autovehiculelor şi a suprastructurilor specializate destinate securităţii şi apărării (INFRATRUC), firma UTI Security Engineering şi-a propus să acceseze fonduri europene care să permită modernizarea spaţiilor de cercetare-dezvoltare, achiziţionarea de active corporale (aparatură, instrumente, echipamente pentru cercetare) şi active necorporale (aplicaţii informatice, licenţe etc.) pentru cercetare-dezvoltare, potrivit departamentului de comunicare al grupului.

Valoarea totală a proiectului este de 11.973.594 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 3.021.838,19 lei (asistenţă financiară nerambursabilă FEDR - 2.508.125,70 lei, asistenţă financiară nerambursabilă din bugetul naţional - 513.712,49 lei), iar valoarea neeligibilă a proiectului este de 4.418.999 lei.

Proiectul se implementează în regiunea Bucureşti-Ilfov, a fost demarat în luna iunie 2011 şi se va întinde pe durata a 18 luni (până în decembrie 2012).

Reprezentanţii companiei ne-au declarat: "Considerăm că durata procedurii de accesare a finanţării europene este foarte mare întrucât de la conceptul proiectului până la semnarea contractului de finanţare a trecut mai mult de 1 an. Acest fapt poate avea repercusiuni atât asupra bugetului proiectului (inflaţie, diferenţe de curs valutar), cât şi asupra echipamentelor propuse spre achiziţie (depreciere din punct de vedere tehnologic)".

Problemele concrete cu care s-a confruntat societatea de-a lungul procesului de atragere a finanţării au vizat aspecte de ordin birocratic şi de creditare a proiectului întrucât ni s-a solicitat să demonstrăm capacitatea financiară de implementare.

"Până în prezent nu au apărut întârzieri nici din partea Beneficiarului şi nici din partea Organismului Intermediar", ne-au mai spus reprezentanţii Departamentului de Comunicare UTI. Aceştia precizează că, până în prezent, societatea nu a încesat banii.

Beneficiile vizate prin acest proiect constau în: formarea unei echipe specializate în cercetare-dezvoltare şi concentrarea resurselor materiale astfel încât dezvoltarea de noi soluţii să se facă într-un timp mai scurt şi cu costuri mai mici, constituirea unui pol puternic de inovare, cu reale capabilităţi de coagulare a entităţilor economice de execuţie pentru producţia de serie, oferindu-le acestora soluţii tehnologice omologate şi acceptate de utilizatori, dotarea cu tehnică de calcul, echipamente de cercetare experimentală şi testare-evaluare a performanţelor, achiziţionarea de utilaje adecvate activităţilor de execuţie a prototipurilor, consolidând potenţialul de creştere al firmei, crearea premiselor pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor companiei prin valorificarea directă a rezultatelor procesului de cercetare-dezvoltare, consolidarea poziţiei pe piaţă a companiei prin încheierea unor acorduri de cooperare cu parteneri naţionali şi internaţionali, participarea la licitaţii de profil etc.

Prin proiectul "Infrastructură de cercetare - dezvoltare pentru echipamente destinate sistemelor de plată electronice şi securizării acestora (PLAS)", firma Defense Engineering şi-a propus să acceseze fonduri europene care să permită modernizarea spaţiilor de cercetare-dezvoltare, achiziţionarea de active corporale (aparatură, instrumente, echipamente pentru cercetare) şi active necorporale (aplicaţii informatice, licenţe etc.) pentru cercetare-dezvoltare.

Obiectul proiectului PLAS îl reprezintă realizarea unei infrastructuri de cercetare-dezvoltare pentru echipamente destinate sistemelor de plată electronică şi securizării acestora. Astfel, vor fi create laboratoare bazate pe tehnologie de ultimă generaţie şi metode avansate de criptare.

Prin acest proiect se vor crea noi locuri de muncă de înaltă calificare pentru activităţile de cercetare - dezvoltare şi oportunităţi de angajare pentru tinerii cercetători.

Valoarea totală a proiectului este de 3.885.667 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 1.062.870,71 lei (asistenţă financiară nerambursabilă FEDR - 882.182,69 lei, asistenţă financiară nerambursabilă din bugetul naţional - 180.688,02 lei), iar valoarea neeligibilă a proiectului este de 1.228.490 lei.

Proiectul se implementează în regiunea Bucureşti-Ilfov, a fost demarat în luna iunie 2011 şi se va întinde pe durata a 18 luni (până în decembrie 2012).

Reprezentanţii Departamentului de comunicare UTI ne-au precizat că societatea a constatat probleme birocratice similare celeilalte companii din grup. De asemenea, până în prezent nu au apărut întârzieri.

Societatea a încasat bani pentru prima cerere de rambursare. Beneficiile vizate prin acest proiect constau în creşterea nivelului de inovare şi competitivitate a acesteia pe piaţă prin: obţinerea de rezultate care să poată fi folosite direct şi imediat în industriile vizate, extinderea gamei de produse şi servicii, flexibilitatea şi adaptabilitatea produselor dezvoltate la cerinţele pieţei, îmbunătăţirea răspunsului la cerinţele pieţei privind prelucrarea datelor şi comunicaţiile prin realizarea de sisteme adaptate nevoilor utilizatorilor, creşterea performanţelor produselor dezvoltate prin adoptarea de tehnologii moderne, crearea de oportunităţi de cooperare, la nivel naţional şi internaţional, în domeniu.

• ANONIM 3: "Un an între depunerea dosarului de finanţare şi semnarea contractului"

Procedura de accesare a fondurilor europene nu este foarte complicată, necesită însă foarte mare atenţie, ne-a declarat reprezentantul unei companii care a accesat programul POS CCE. Acesta a adăugat: "Nu au fost întâmpinate probleme pe perioada realizării dosarului de finanţare sau a contractării. Singurul inconvenient îl reprezintă timpul mare dintre depunerea dosarului de finanţare şi semnarea contractului. Această perioadă în cazul nostru pentru ambele proiecte a depăşit un an de zile".

Potrivit beneficiarului, întârzieri au existat numai la Cererile de rambursare: "Ministerul nu a virat sumele cuvenite în perioada de maxim 90 de zile de la depunerea cererilor de rambursare".

• ANONIM 4: "Întârzierile la rambusări au crescut presiunea pe cash-flow"

Un alt beneficiar, cu două proiecte finanţate prin POSCCE şi unul prin POS DRU, consideră că procedura de accesare a finanţării europene a fost lungă şi complicată.

"Perioada prea mare de timp pentru evaluarea proiectelor depuse a făcut ca impactul finanţării să nu mai fie cel estimat. Unele acte sau declaraţii expiraseră, au trebuit redepuse", ne-a spus domnia sa.

Beneficiarul a mai adăugat: "Întârzierile în evaluare au făcut ca obiectivele noastre de business legate de aceste proiecte să nu fie mult diminuate faţă de estimările iniţiale, iar întârzierile la rambusări au crescut presiunea pe cash-flow-ul companiei".

• INCDMRR: "Relaţiile profesionale şi subcontractuale din cadrul proiectului au avut de suferit, din cauza întârzierilor"

Institutul naţional de cercetare dezvoltare pentru Metale şi resurse radioactive INCDMRR-ICPMRR a demarat un proiect de atragere de fonduri europene pentru înnoirea activităţii de cercetare-dezvoltare inovare în domeniul resurselor minerale primare şi secundare prin creşterea performanţelor realizate.

Dr.ing. Mihaela Stoica, Şef Laborator Tehnici şi Tehnologii de Mediu, ne-a declarat: "Îmbunătăţirea managementului şi a strategiei de dezvoltare instituţională a INCDMRR-ICPMRR pe termen scurt va conduce inevitabil la creşterea competitivităţii pe piaţa de cercetare naţională şi internaţională. Obiectivul secundar al proiectului îl reprezintă remodelarea sistemului managerial de ansamblu prin reproiectarea celor patru subsisteme ale managementului: metodologic, decizional, organizatoric şi informaţional ceea ce conduce inevitabil la creşterea vizibilităţii cercetării româneşti din domeniul resurselor minerale şi atragerea tinerei generaţii către o carieră ştiinţifică, respectiv asigurarea schimbului de generaţii în acest domeniu important de activitate. Obiectivul terţiar al proiectului este creşterea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a INCMRR - ICPMRR printr-o promovare a rezultatelor cercetării şi a imaginii institutului cu ajutorul mijloacelor de publicitate moderne".

Finanţarea maximă este de 300.000 lei, din care 249.000 FEDR şi 51.000 Buget de Stat conform contractului.

Doamna Stoica ne-a mai declarat: "În condiţiile unei economii funcţionale, accesibiltatea fondurilor nu ar constitui o problemă. Din păcate noi încă n-am reuşit să depăşim starea de criză. De aceea, în acest moment sunt foarte greu de accesat. În absenţa unui plan naţional de cercetare coerent şi a unui calendar competiţional stabil practic este imposibil de prevăzut evoluţia costurilor. Dacă se mai adaugă şi blocajul financiar şi suspendarea unor contracte în derulare sau modificarea alocării de fonduri pe parcursul derulprii proiectului, atunci practic devin inaccesibile".

Mihaela Stoica ne-a spus că principala dificultate a fost obţinerea creditului de finanţare a proiectului: "Banca agreată de autoritatea contractantă şi-a schimbat poziţia în ce priveşte acordarea creditului în momentul în care era nevoie să asigure fondurile pentru proiect. O altă problemă fost tăierea cu fondurilor cu 75% la proiectele finanţate din bugetul de stat în 2009 în curs de derulare la 1.01.2009, fapt ce a dus la micşorarea rulajului financiar la nivelul regiei institutului care trebuia să susţină financiar proiectul depus în competiţia POSCCE din august 2008 şi contractat abia mai 2009".

Întârzieri au existat din cauza blocajului financiar şi neacordării creditului de către bancă şi implicit necesităţii de a asigura prin rulaj financiar propriu. Durata proiectului a fost prelungită în total cu şase luni faţă de termenul iniţial, cu prevederea unei noi cereri intermediare de rambursare conform metodologiei POSCCE faţă de planul inţial în momentul contractării.

Problemele întâmpinate au îngreunat semnificativ derularea proiectului pentru că furnizorii de servicii aveau nevoie de fonduri ca să efectueze activităţile din cadrul proiectului, potrivit doamnei Stoica: "Relaţiile profesionale şi subcontractuale din cadrul proiectului au avut de suferit. Credibilitatea profesională a fost afectată".

• ANONIM 5: "Bănci nereceptive la acordarea de credite (BCR)"

Un alt beneficiar care a dorit să rămână anonim, care avea un proiect pentru obţinerea soluţiilor pentru hemodializă, ne-a menţionat ca problemă întâmpinată în accesarea fondurilor europene a fost confruntarea cu "bănci nereceptive la acordarea de credite (BCR)".

Din cauza întârzierilor în faza de decontare a proiectului, activitatea a fost întreruptă, potrivit sursei citate, care nu a intrat încă în posesia banilor.

• ANONIM 6: "Întârzieri în obţinerea unor scrisori de garanţie"

Un beneficiar cu un proiect pentru dezvoltarea şi aplicarea unei tehnologii (eficienţă energetică şi nepoluantă în comparaţie cu cele clasice) pentru producerea de lubrifianţi şi aditivi ecologici cu diverse aplicaţii industriale, folosind energia microundelor, valoarea totală a proiectului fiind de 200.000 euro.

"Procedura de accesare a finanţării europene este în regulă, cu excepţia faptului că se derulează într-un timp mult prea îndelungat ceea ce duce la modificări în cererea de finanţare până la semnarea contractului", ne-a spus sursa citată.

Domnia sa ne-a mai precizat că au existat întârzieri în obţinerea unor scrisori de garanţie, întarziere pe care a întâmpinat-o în prima fază a proiectului, care a dus mai departe la decalarea cererilor de rambursare.

• ANONIM 7: "Dacă ai un consultant priceput, procedura este uşoară"

Procedura este uşoară, dacă ai un consultant priceput, ne-a mai spus un beneficiar care nu a dorit să-i dezvăluim identitatea.

Domnia sa ne-a declarat că a întâmpinat câteva probleme din cauza prevederilor legislative în domeniu, "care nu sunt precise şi se pot interpreta", însă toate s-au rezolvat.

Beneficiarul ne-a spus că au existat întârzieri în faza de evaluare.

Efectele problemelor întâmpinate sunt în legătură cu termenul de punere în funcţiune, decalarea începerii activităţii propriu-zise, ceea ce are efect asupra locurilor de muncă, veniturilor nerealizate în acest termen de întârziere.

• MEMSOP CONSULTING: "Documentaţia solicitată nu este lipsită de sens"

Memsop Consulting a accesat finanţare pentru un spin-off, ceea ce presupune că, în baza unui brevet deţinut, a creat o companie care să continue cercetarea rezultatelor brevetate în cadrul unui institut de cercetări.

Bogdan Firtat, reprezentant al companiei, ne-a declarat: "Privită din exterior, procedura de accesare a fondurilor europene pare stufoasă, birocratică şi consumatoare de timp şi energie. Cam aceasta este percepţia, indiferent de axă, domeniu prioritar sau autoritate de management. Când, însă, te apleci asupra problemei şi analizezi ce şi de ce ţi se cere, lucrurile capătă sens.

Desigur, dacă îţi zici: < Ce-ar fi să iau şi eu nişte bani de la UE pentru un proiect? > fără să ai foarte clar în minte ce anume vrei să faci, e încă şi mai complicat. Când însă ai identificat o nevoie clară în piaţă, în societate etc., un mod prin care poţi contribui la soluţionarea ei şi o axă care poate finanţa contribuţia ta, atunci totul devine mult mai clar. E drept, pe parcursul accesării finanţării ai senzaţia că te îngropi în hârtii şi declaraţii. Cu cunoştinţe minime de project management poţi, însă, să le faci faţă uşor".

Domnia sa ne-a spus că nu a întâmpinat probleme majore: "Poate pentru că şi lucrurile ne-au fost foarte clare de la început: vrem să continuăm cercetarea în domeniul MEMS, pentru asta avem nevoie de aceste lucruri, care ne costă atât şi pentru care avem nevoie de această sumă ca finanţare.

Au fost lucruri pe care nu le-am înţeles bine de la început şi a trebuit să modificăm şi să ne adaptăm pe parcurs. Au fost situaţii în care normele lăsau loc pentru mai multe înţelesuri şi atunci noi şi echipa de monitorizare am înţeles diferit anumite chestiuni, dar în cazul acesta am negociat, am discutat, am căzut de acord asupra sensului şi am mers mai departe.

Dar pe toate acestea nu le-aş cataloga drept < probleme >, ci chestiuni inevitabile şi inerente oricărui proiect, fie că e finanţat din fonduri UE, proprii, publice sau private".

Societatea s-a confruntat cu o întârziere la plata unei cereri de rambursare, cauzată de un cumul de factori şi întâmplări ce au împins cu câteva zile efectuarea plăţii. "Dar chiar şi aşa, derularea proiectului nu a fost niciodată pusă sub ameninţare", ne-a mai spus reprezentantul companiei.