Cea mai mare pondere a suspiciunilor de fraudă, descoperite anul trecut de Departamentul pentru luptă antifraudă (DLAF) o deţine POSDRU (programul dedicat dezvoltării resurselor umane), urmat de PNDR (programul destinat dezvoltării rurale). Şeful DLAF, Andrei Chendi, ne-a declarat, între-un interviu, că în cadrul acestor programe europene care au finanţat proiectele verificate de DLAF în anul 2013, au fost identificate cele mai multe suspiciuni de fraudă săvârşite în anii anteriori.
Domnia sa ne-a precizat: "Din perspectiva investigaţiilor finalizate de către DLAF în 2013, în 93 de cazuri au fost identificate posibile fraude, iar în 10 - posibile nereguli. În anul 2012, au fost identificate 96 de posibile fraude şi 7 nereguli. Se poate vorbi astfel despre o constantă a activităţilor DLAF în descoperirea fraudelor şi neregulilor".
Întrebat cum pot autorităţile reforma sistemul de absorbţie al fondurilor europene astfel încât să avem o mai bună prevenţie a fraudei, şeful DLAF ne-a răspuns: "În opinia mea se pot identifica, cu titlu de exemplu, trei direcţii concrete de acţiune care trebuie să se desfăşoare concomitent: crearea unor structuri de control puternice şi eficiente în cadrul autorităţilor de management, elaborarea şi implementarea unui cadrul legal solid şi dezvoltarea unei cooperări interinstituţionale eficace. Trebuie precizat că, pentru viitorul cadru financiar, Comisia Europeană recomandă orientarea autorităţilor mai mult către prevenţia fraudei, elaborând ghiduri în acest sens care să vină în ajutorul autorităţilor de management pentru crearea şi implementarea unei culturi organizaţionale antifraudă".
Andrei Chendi apreciază că anul 2013 s-a remarcat prin soluţionarea unui număr mare de dosare, comparativ cu anul 2012. Numărul acţiunilor de control DLAF, finalizate în anul 2013, a crescut cu aproximativ 28% faţă de anul 2012 şi cu 100% faţă de anul 2011, mai spune domnia sa.
Anul trecut, ţara noastră a colaborat, alături de alte state membre şi OLAF, la elaborarea ghidurilor de bună practică "Identificarea conflictului de interese în procedurile de achiziţie publică derulate în cadrul acţiunilor structurale - ghid practic pentru manageri" şi "Identificarea documentelor false în acţiunile structurale - ghid practic pentru autorităţile de management", DLAF având un rol important în acest demers.
Pe parcursul acestui an, Departamentul a derulat o serie de sesiuni de pregătire profesională în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, ce au avut ca scop întărirea colaborării dintre structurile de control şi discutarea dificultăţilor întâmpinate în practică de către entităţile de control din cadrul autorităţilor de management, ne-a spus Andrei Chendi.
Prevenţia se realizează prin măsuri administrative ce au la bază un sistem de cooperare cu autorităţile de management, cu Autoritatea de Audit, dar şi cu alte instituţii care au rol în protecţia intereselor financiare ale UE, ne-a explicat domnia sa.
Domnul Chendi a menţionat că DLAF face parte din Grupul Interministerial Strategic (GIS), coordonat de premierul Victor Ponta, care elaborează şi monitorizează politica Guvernului de prevenire a macrocriminalităţii, asigurând conceperea şi punerea în executare a unui management eficient de luptă împotriva acesteia.
De asemenea, DLAF efectuează sau coordonează acţiuni de control în vederea identificării neregulilor, fraudelor şi altor activităţi ilicite în legătură cu gestionarea, obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a celor de cofinanţare aferente, precum şi a oricăror altor fonduri ce intră în sfera intereselor financiare ale Uniunii Europene, inclusiv a împrumuturilor şi garanţiilor acordate de Banca Europeană de Investiţii.
Acţiunile de control se declanşează în urma unor verificări preliminare temeinice pentru identificarea indiciilor de fraudă, care au rolul de a selecta faptele care au potenţial de valorificare judiciară. În ceea ce priveşte tipologia infracţională, aceasta se încadrează în tiparul faptelor ilicite descoperite de-a lungul timpului de DLAF.
În calitate de Serviciu de coordonare antifraudă (AFCOS), DLAF promovează principiul absorbţiei corecte şi sănătoase a fondurilor europene, ne-a spus Andrei Chendi, care a adăugat că, din perspectiva absorbţiei sănătoase, DLAF acordă sprijin autorităţilor de management pentru construirea unor politici antifraudă în conformitate cu cerinţele UE şi contribuie la elaborarea şi implementarea unui cadru legal coerent şi eficient.
Din punctul de vedere al absorbţiei corecte, DLAF veghează la gestionarea şi utilizarea corectă a fondurilor europene, prin acţiuni investigative care vizează toate categoriile de fonduri europene. "Astfel, considerăm că aceste măsuri au rolul de a reduce dezechilibrele economice dintre regiunile de dezvoltare ale României şi de a echilibra disparităţile dintre România şi celelalte ţări membre", a conchis domnia sa.
Valoarea celor 194 de proiecte ce au făcut obiectul acţiunilor de control DLAF, finalizate anul trecut a fost de 624.466.739,13 de euro, iar valoarea impactului financiar estimat în cazul neregulilor şi posibilelor fraude descoperite a fost de 31.623.093,47 euro, potrivit DLAF.
Din datele comunicate de către autorităţile de gestionare a fondurilor europene a rezultat că, în urma controalelor DLAF, sub aspectul recuperării administrative, au fost emise procese verbale, prin care s-au constituit debite în cuantum de aproximativ 4.971.702 euro.
În 2013, valorificarea judiciară a activităţii DLAF s-a concretizat prin transmiterea către DNA, a unui număr de 114 note de control (din care 57 cazuri au fost constituite la solicitarea DNA), a 3 note de control către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), respectiv, a 3 note de control către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti.
• Raport DLAF 2013:
- a menţinut modul de cooperare cu DNA (numărul de sesizări transmise de DNA şi numărul valorificărilor judiciare a actelor de control către DNA sunt similare cu cele din anul 2012),
- a menţinut modul de cooperare cu autorităţile de management (numărul de sesizări transmise de acestea, similar cu cel din 2012),
- a crescut eficienţa echipelor de control: au fost finalizate cu 28% mai multe acţiuni de control decât în anul 2012 şi cu 100% mai multe acţiuni de control faţă de anul 2011,
- a continuat colaborarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), atât prin implicarea în iniţiativele legislative ale acestuia sau prin participarea la toate reuniunile organizate de OLAF pentru statele membre, cât şi prin cooperare operaţională, asistenţă tehnică sau prin activităţi de raportare a neregulilor,
- a derulat verificări specifice în 290 de acţiuni de control (158 - se aflau în lucru la începutul anului, iar 132 - au fost deschise pe parcursul anului), din care, 194 au fost finalizate. Pentru cele 132 acţiuni de control deschise în anul 2013, sursa sesizării a fost: DNA - 61, OLAF - 1, Autorităţi de gestionare - 59, sesizare din oficiu - 3, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi - 2, altele - 6.