FINANŢAREA EUROPEANĂ EDIŢIA A VI-A  "Băncile ar trebui să facă parte din comisiile care aprobă proiectele"

Reporter: Ce ar trebui să facem pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene în perioada de programare 2014 - 2020?

Radu Graţian Gheţea: În primul rând, trebuie să încercăm să nu mai repetăm greşelile din perioada de programare precedentă. De asemenea, ar fi bine să promovăm experienţele pozitive din acest domeniu.

Trebuie să reducem birocraţia, pentru că trebuie parcurşi foarte mulţi paşi până când antreprenorii reuşesc să obţină fondurile pe care le doresc.

Plecând de la analiza acestui flux împovărător pentru client, noi, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) am propus ca băncile să fie implicate în procesul de autorizare a proiectelor într-o fază aflată mult în amonte faţă de cea din prezent.

Primul pas în această direcţie s-a făcut prin introducerea scrisorii de confort. Aceasta a fost neangajantă, la început, pentru ca, apoi, să devină angajantă. Emiterea scrisorii de confort presupune ca băncile să analizeze cererea clienţilor înainte ca aceştia să primească autorizaţie din partea Autorităţii de Management. Aceasta a devenit o componentă a dosarului pe care clientul trebuie să îl depună la autoritate.

Introducerea scrisorii de confort a îmbunătăţit procesul, însă, în timp, s-a dovedit că are anumite neajunsuri. Între momentul emiterii scrisorii şi cel al solicitării creditului, trece o perioadă îndelungată de timp, în care situaţia financiară şi garanţiile clienţilor pot suferi modificări importante, ceea ce face ca acordarea împrumutului să nu mai poată fi posibilă.

În acest context, ARB a venit către Ministerul Fondurilor Europene cu o nouă propunere, ca băncile să se poată implica în procesul de autorizare într-o fază incipientă. Mai exact, comisia din cadrul Autorităţilor de Management care acordă avizul pentru proiecte să aibă în componenţă un reprezentant al unei bănci. Acesta va putea spune, în cadrul comisiei, dacă acceptă sau nu să finanţeze proiectul, iar dacă avizul este pozitiv, solicitantul poate merge direct la respectiva bancă pentru a solicita creditul.

În acest fel, va dispărea perioada care trece de la momentul obţinerii acceptului de principiu al băncii şi primirea avizului de la Autoritatea de Management.

Această idee nu este uşor de pus în practică, având în vedere că Autorităţile de Management au un anumit regulament de funcţionare, care nu poate fi modificat peste noapte.

Dacă în perioada de programare 2014 - 2020 vom îmbunătăţi sistemul birocratic, atunci vom îmbunătăţi procesul de accesare a fondurilor europene.

De asemenea, cred că ar trebui să evităm să acordăm în continuare încredere unor antreprenori care au dovedit că nu sunt buni administratori de afaceri.

În alte ţări europene, persoanele care au falimentat o companie nu pot să îşi deschidă una nouă, ci trebuie să fie salariate. La noi, nu există nicio restricţie în acest sens.

ARB se află în discuţii cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, în vederea creării unei baze de date similare Biroului de Credit, unde să fie înscrise persoanele responsabile pentru falimentarea unor companii.

Înscrierea în această bază de date nu înseamnă că respectivele persoane nu vor mai avea acces la creditare.

Baza de date nu ar fi o listă neagră, ci o listă cu scop informativ. Fiecare bancă ar utiliza informaţiile disponibile după cum consideră de cuviinţă să o facă.

Un alt aspect care ar trebui îmbunătăţit priveşte relaţia dintre bănci şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Din cauza unui control foarte strict al modului în care sunt utilizaţi banii puşi la dispoziţia fondului, apelarea la fond este, uneori, descurajată.

Ne aflăm în discuţii cu conducerea FNGCIMM pentru ca relaţia cu acesta să fie cât mai pozitivă, având rolul extrem de important pe care fondul îl joacă în procesul de creditare.

Reporter: Cum vedeţi demersul Ministerului Fondurilor Europene să reformeze sistemul de absorbţie?

Radu Graţian Gheţea: În acest moment, avem un istoric al procesului de aborbţie a fondurilor structurale, ceea ce permite autorităţilor să realizeze o analiză şi să propună măsuri de îmbunătăţire. Acest lucru nu era posibil acum patru sau cinci ani.

Mă aştept ca, în anii următori, absorbţia fondurilor europene să evolueze mai bine datorită atât dorinţei autorităţilor să reformeze sistemul, cât şi faptului că beneficiarii au căpătat experienţă în acest proces.

Există şi firme de consultanţă specializate în domeniu şi cred că ar fi bine ca acestea să fie acreditate la ministerul de resort.

Unele segmente pentru care s-au făcut alocări de fonduri europene, precum cel al agiculturii şi dezvoltării rurale, au mers foarte bine.

Altele, în schimb, au mers foarte slab. Un astfel de sector este cel al infrastructurii, care este afectat de Legea Achiziţiilor Publice, care duce la blocarea lucrărilor pe perioada soluţionării contestaţiilor.

Ar trebui ca procesul să continue, iar în cazul în care se constată că există nereguli, persoanele responsabile să plătească, pentru că, altfel, finalizarea proiectelor de infrastructură este mult întârziată.

Reporter: Vă mulţumesc!