FINANŢAREA EUROPEANĂ EDIŢIA A VI-A / CONTRIBUŢIA ELVEŢIANĂ Obiectiv de angajare de 100% până la sfârşitul anului

Elveţia oferă ţării noastre 181 de milioane de franci Elveţieni, în baza Programului de Cooperare Elveţiano - Român. Perioada de angajare pentru aceste fonduri este de cinci ani, începând cu decembrie 2009, în timp ce perioada de efectuare a plăţilor este de zece ani, începând de la aceeaşi dată.

Angajarea fondurilor presupune ca toţi banii să fie alocaţi pentru proiecte.

Autorităţile elveţiene au ca scop să angajeze 100% din sumă până în decembrie 2014, conform declaraţiilor lui Thomas Stauffer, directorul Departamentului pentru Contribuţia Elveţiană în România. Domnul Stauffer a explicat pentru ziarul BURSA că experienţa în ţările care au devenit membre ale Uniunii Europene în 2004 arată că angajarea tuturor fondurilor într-o perioadă de cinci ani este posibilă.

Cu privire la plata banilor, oficialul a declarat că aceasta este de mai puţin de 100%, deoarece entităţile responsabile cu implementarea au reuşit să cheltuiască sume mai mici decât cele care li s-au aprobat.

Una dintre subsecţiunile care au întâlnit un interes major a fost cea a societăţii civile, acolo unde numărul de proiecte de mare calitate era foarte ridicat, a adăugat Thomas Stauffer.

"Am avut numeroase proiecte pe care ne-am fi dorit să le finanţăm, dar, din păcate, am fost nevoiţi să le refuzăm, deoarece nu am avut suficienţi bani", a declarat domnia sa.

Programul de cooperare finanţează 85% dintre proiectele implementate de autorităţi şi 90% dintre cele implementate de ONG-uri.

În cazul Contribuţiei Elveţiene, toate proiectele sunt aprobate în Elveţia, a explicat domnul Stauffer: "Promotorul proiectului trebuie să realizeze schema proiectului, care să fie trimisă Biroului Elveţian pentru Contribuţii. După aceea, propunerea va fi analizată, câteodată cu ajutorul unor experţi din afara proiectului.

Apoi, proiectul este discutat într-un comitet aflat la Berna. Dacă totul merge bine, decizia luată este de aprobare a schemei proiectului, în majoritatea cazurilor cu mai multe condiţii cu privire la pregătirea propunerii finale a proiectului.

De asemenea, o finanţare ar putea fi aprobată pentru ca promotorul să angajeze un expert care să-l ajute să dezvolte propunerea finală de proiect".

După ce promotorul finalizează propunerea finală, aceasta va fi şi ea analizată de către experţi elveţieni din domeniul corespunzător, şi după aceea, de Comitetul din capitala Elveţiei, care decide dacă emite sau nu aprobarea.

Thomas Stauffer ne-a precizat: "Lucrăm îndeaproape cu partenerii români pe parcursul întregului proces, chiar şi în faza de implementare. La fiecare şase luni, primim un raport pe care îl analizăm, şi după aceea facem o recomandare autorităţilor din Elveţia, de a accepta sau nu raportul. Dacă există o problemă, intrăm în contact cu cel care implementează proiectul şi încercăm să găsim o soluţie. Nu aşteptăm doi ani de lucruri rele să se întâmple şi oprim finanţarea la sfârşit".

În abordarea de Fonduri Tematice, promotorii proiectelor pot de asemenea accesa prefinanţare, care are rolul de a le permite să demareze proiectele fără a fi nevoiţi să apeleze la împrumutul fondurilor necesare.

Administratorii fondurilor (Corpul Intermediar Elveţian) pentru Fondurile Tematice au o experienţă largă în domeniile respective şi pot contribui cu sfaturi pe perioada implementării, a declarat Thomas Stauffer.

Cu privire la o posibilă extindere în alte zone de interes în viitor, domnia sa a explicat că, datorită volumului limitat de finanţare care este disponibil, programul a fost nevoit să se concentreze pe anumite zone: "Nu se pune problema că nu am considera şi alte segmente ca fiind importante. Dar nu putem face totul, aşa că a trebuit să ne limităm".

Cu privire la procesul de absorbţie a fondurilor structurale, Thomas Stauffer consideră că sistemul este prea birocratizat, şi că intenţia autorităţilor de a reduce birocraţia este binevenită.

Relaţia dintre Autorităţile de Administrare şi entităţile care implementează proiectele ar trebui să se bazeze mai mult pe cooperare şi încredere decât în prezent, apreciază domnul Stauffer.

O problemă care a fost întâmpinată atât în procesul de absorbţie a fondurilor structurale şi în Contribuţia Elveţiană priveşte legislaţia privind achiziţiile publice, care blochează activitatea pentru o perioadă lungă de timp, spune oficialul, care consideră că preţul cel mai mic nu ar trebui să fie singurul criteriu folosit de autorităţile care fac achiziţiile.

Programul de cooperare oferă finanţare pentru cinci zone: securitate, stabilitate şi sprijin pentru reforme; mediu şi infrastructură; sectorul privat; dezvoltare umană şi socială; şi alocări speciale.

Fiecare dintre aceste secţiuni are un număr de subsecţiuni.

Finanţarea secţiunilor se face folosind doua abordări: cea a Proiectelor, pentru mediu şi infrastructură şi secţiunile sectorului privat, şi fondurile tematice, pentru celelalte trei zone.

În abordarea pe proiecte, gestiunea se face de către Unitatea Naţională de Coordonare, care este Directoratul General pentru pregătirea ECOFIN şi Asistenţă Comunitară, din Ministerul Finanţelor Publice, şi cele două Organisme Româneşti Intermediare, care sunt Agenţia pentru Implementarea Proiectelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AIPIMM) şi Ministerul Administraţiei Publice.

În abordarea pentru Fonduri Tematice, gestiunea este realizată de către organele intermediare elveţiene, care sunt fie organizaţii non-guvernamentale (ONG) elveţiene sau consorţii de ONG-uri elveţiene şi româneşti.

Distribuţia finanţării între cele două abordări este de aproximativ 50%-50%.

Securitatea, stabilitatea şi sprijinul pentru zona de reforme are trei secţiuni: securitate, reforme în domeniul sănătăţii şi reforme cu privire la societatea civilă şi includerea romilor şi a altor grupuri vulnerabile.

Secţiunea de mediu şi infrastructură are o singură subsecţiune, care priveşte îmbunătăţirea mediului.

Secţiunea sectorului privat se concentrează pe îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a accesului IMM-urilor la finanţare, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul financiar şi îmbunătăţirea solidităţii pieţelor financiare şi a instituţiilor respective, şi dezvoltarea sectorului privat şi promovarea exporturilor de către IMM-uri şi/sau standarde.

Segmentul de dezvoltare umană şi socială se concentrează pe burse de studii, cercetare şi educaţie vocaţională.

Persoanele interesate de programul de cooperare Elveţiano - Român pot afla mai multe informaţii pe site-ul Contribuţiei Elveţiene în România.