FINANŢAREA EUROPEANĂ/INTERVIU CU DOMNUL LEONARD ORBAN, MINISTRUL AFACERILOR EUROPENE Implicarea băncilor în procesul de atragere a fondurilor europene, limitată

Reporter: Cum aţi caracteriza, în acest moment, situaţia absorbţiei fondurilor europene în România?

Leonard Orban: Rata de absorbţie a fondurilor nerambursabile alocate de Uniunea Europeană României în perioada 2007-2013 este în prezent de aproximativ 25%. Mai precis, au fost absorbite în jur de 9 miliarde de euro. Pentru fondurile structurale şi de coeziune, rata de absorbţie este de 9,18% în privinţa declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană, un nivel scăzut, dar în creştere faţă 3,72 % cât era în septembrie 2011, când a fost creat Ministerul Afacerilor Europene.

Reporter: Domnule ministru, v-aţi propus o ţintă extrem de ambiţioasă - ca România să atragă, în 2012, de peste trei ori mai multe fonduri europene decât a absorbit în primii cinci ani după aderare. Care sunt măsurile adoptate pentru atingerea acestui obiectiv?

Leonard Orban: Este un obiectiv ambiţios, fără îndoială, pentru atingerea căruia este nevoie de eforturi concertate. Am identificat numeroase probleme care pot fi soluţionate pe termen scurt şi deja am luat şi vom mai lua măsuri care pot produce efecte imediate sau pe termen mediu astfel încât să se evite pierderea unor fonduri însemnate la sfârşitul actualei perioade de programare. Din păcate, există însă şi probleme mai complexe, dintre care unele ţin de "arhitectura" sistemului de absorbţie a fondurilor europene, şi care vor putea fi înlăturate doar în perspectiva viitoarei perioade de programare a bugetului UE 2014-2020.

Concret, Ministerul Afacerilor Europene, încă de la înfiinţarea sa, a promovat o serie de măsuri cu caracter orizontal pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor ca de exemplu: limitarea la 45 zile lucrătoare a duratei de procesare a cererilor de rambursare şi efectuării plăţilor către beneficiari, stabilirea unor reguli mai clare şi mai flexibile privind acordarea şi recuperarea prefinanţării, retragerea finanţării şi garanţiile prezentate de beneficiari, precum şi includerea TVA-ului nedeductibil aferent proiectelor finanţate din aceste fonduri aprobate după 1 ianuarie 2012.

În această perioadă, ne concentrăm pe îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de Comisia Europeană în decembrie 2012 pentru patru programe operaţionale (Programul Operaţional Sectorial de Mediu - POS Mediu, Programul Operaţional Sectorial de Transport - POS T, Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Capacităţii Economice - POS CCE şi Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - PODCA). Principalele angajamente sunt legate de verificarea şi controlul achiziţiilor publice.

Totodată, suntem preocupaţi de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Guvernul a adoptat la 23 mai un plan de măsuri preliminare pentru remedierea deficienţelor constatate în derularea acestui program. Printre măsurile ce vor fi luate în regim de urgenţă se numără verificarea tuturor proiectelor aflate în implementare prin personalul existent şi prin externalizare, securizarea şi îmbunătăţirea sistemelor informatice de la nivelul POSDRU şi modificarea procedurilor de lucru.

În paralel, am finalizat un set de măsuri pentru simplificarea procesului de absorbţie a fondurilor. Totodată, s-au identificat soluţii pentru finanţarea procesului de reabilitare termică a locuinţelor.

Reporter: Ce efecte ar avea atingerea acestui obiectiv asupra economiei?

Leonard Orban: În măsura în care va spori semnificativ gradul de absorbţie a fondurilor europene, acest lucru va avea un efect benefic asupra creşterii economice a României în 2012.

Reporter: Care au fost impedimentele constatate de Ministerul Afacerilor Europene în atragerea de fonduri europene?

Leonard Orban: M-am referit deja anterior la unele dintre probleme. Există anumite limite ale cadrului instituţional actual şi ale capacităţii administrative a structurilor de gestionare.

De asemenea, am constatat în multe cazuri lipsa de experienţă şi expertiză a beneficiarilor publici, la nivel central, dar mai ales la nivel local, în derularea proiectelor cu finanţare europeană. Prin urmare, am decis să acordăm sprijin direct beneficiarilor proiectelor, îndeosebi pentru cele prioritare (majore şi de importanţă strategică), a căror implementare în actuala perioadă de programare a fost asumată de Guvern (lista celor 150 de proiecte prioritare publicată pe site-ul ministerului, www.maeur.ro).

Sunt cunoscute problemele legate de lipsa resurselor financiare pentru cofinanţarea proiectelor, în pofida unor măsuri care au fost luate pentru facilitarea accesului la finanţare (cum ar fi OUG nr. 9/2010 privind Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor finanţate din instrumentele structurale, prin care se garantează creditele contractate de anumite categorii de beneficiari în vederea asigurării contribuţiei proprii la finanţarea unor proiecte).

Nu în ultimul rând, aş menţiona problemele legate de derularea achiziţiilor publice, domeniu care constituie în continuare unul dintre motivele de întârziere majore în implementarea proiectelor.

Reporter: Aţi declarat că veţi prezenta Guvernului propuneri referitoare la simplificarea procedurilor birocratice de accesare a fondurilor comunitare. Care sunt principalele direcţii de simplificare pe care le aveţi în vedere?

Leonard Orban: Ministerul Afacerilor Europene consideră că demersul de simplificare trebuie să vizeze cu prioritate procedurile de verificare a cererilor de rambursare, unde s-au înregistrat întârzieri cu impact asupra ritmului de absorbţie a fondurilor. Ca urmare, se vor lua măsuri pentru simplificarea şi transparentizarea solicitărilor de documente la depunerea cererilor de rambursare, pentru eliminarea verificării administrative a elementelor de cost cu valoare mică şi pentru simplificarea procedurilor aplicabile verificării achiziţiilor beneficiarilor privaţi care nu sunt autorităţi contractante conform legii.

Alte măsuri de simplificare, cu aplicare pe termen lung şi mediu, vor viza, printre altele, simplificarea conţinutului şi documentării verificărilor, extinderea eşantionării în verificări, eliminarea evidenţelor paralele, redundante, privind proiectele şi utilizarea Sistemului Unic de Management al Informaţiilor (SMIS) ca unică sursă de informaţii esenţiale despre proiectele finanţate din fonduri structurale şi de coeziune.

Reporter: Ce îi sfătuiţi pe cei care vor să acceseze fonduri europene?

Leonard Orban: Îi sfătuim să se pregătească temeinic pentru accesarea de fonduri: să pornească de la elaborarea unei strategii pentru evoluţia dorită a companiei, apoi să se informeze cu atenţie asupra oportunităţilor de finanţare care răspund cel mai bine necesităţilor proprii de dezvoltare, posibilităţilor de cofinanţare şi condiţiilor care trebuie îndeplinite.

Este foarte important ca sursele de cofinanţare pentru aceste proiecte să fie asigurate din timp pentru a se evita blocajele în implementare. Recomandăm beneficiarilor să asigure pregătirea personalului în domenii precum managementul de proiect, management financiar şi bugetar, achiziţii publice, pentru a asigura eficienţa şi corectitudinea implementării proiectului şi a minimiza riscul de corecţii financiare.

Reporter: Cum caracterizaţi implicarea băncilor autohtone în procesul de atragere a fondurilor europene?

Leonard Orban: Am constatat că implicarea băncilor în procesul de atragere a fondurilor europene în actuala perioadă de programare a fost, pe ansamblu, limitată şi a variat de la o bancă la alta.

Am avut mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai mediului bancar şi am constatat dificultatea armonizării abordărilor diferitelor bănci în privinţa normelor de creditare.

Există însă bănci care au venit cu propuneri şi soluţii concrete, prin prisma experienţei dobândite în legătură cu proiectele finanţate din fonduri europene şi care vor putea fi puse în aplicare pentru următoarea perioadă de programare.

Avem în vedere pentru perioada 2014-2020 o implicare mai directă şi mai activă a băncilor în procesul de implementare, în funcţie şi de posibilităţile pe care regulamentele europene le vor prevedea în această direcţie.

Reporter: În ce măsură este afectat procesul de absorbţie de fraudă şi în ce măsură de proastă gestionare? Aveţi o estimare a amplorii fraudării fondurilor europene la nivel naţional?

Leonard Orban: Nu deţin asemenea statistici, dar, aşa cum am declarat în repetate rânduri, managementul puţin performant se numără printre cauzele ratei scăzute de absorbţie a fondurilor, împreună cu capacitatea administrativă redusă, birocraţia excesivă, normele excesiv de complicate etc.

Cât despre posibilele fraude şi dimensiunile acestora, Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF), căruia îi sunt raportate toate suspiciunile, este în măsură să vă furnizeze datele solicitate.

Din informaţiile pe care le avem de la DLAF şi Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI), se poate constata că există cazuri de corupţie şi conflicte de interese în structurile din sistemul de management şi control, dar şi la nivelul beneficiarilor şi al altor actori implicaţi, cum ar fi firmele de consultanţă.

De cele mai multe ori însă suspiciunile de fraudă se dovedesc a fi erori comise dintr-o insuficientă pregătire profesională, din grabă sau dintr-o interpretare necorespunzătoare a normelor legale.

În ceea ce mă priveşte, reamintesc faptul că una dintre priorităţile mandatului meu la conducerea Ministerului Afacerilor Europene a fost creşterea corectitudinii şi transparenţei în utilizarea fondurilor europene.

În acest scop, a fost elaborat şi aprobat un cod de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese în cazul personalului implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri europene nerambursabile. Iar în procesul de coordonare a fondurilor europene am inclus şi monitorizarea cazurilor de conflicte de interese, incompatibilităţi şi fraude în sistemul de gestionare şi implementare a programelor operaţionale. În această ordine de idei, Ministerul Afacerilor Europene colaborează cu ANI şi DLAF.

Totodată, asigurăm o transparenţă sporită a procesului de utilizare a fondurilor structurale şi de coeziune prin publicarea de informaţii bogate şi actualizate privind stadiul implementării programelor operaţionale, al contractelor de finanţare, al ratei de absorbţie. Aceste date se găsesc pe pagina de internet a ministerului (www.maeur.ro) şi pe site-ul special consacrat de minister instrumentelor structurale în România (www.fonduri-ue.ro).

Nu în ultimul rând, menţionez că, pentru o cât mai bună, corectă şi eficientă informare a publicului, Ministerul Afacerilor Europene a deschis un centru de informare pentru instrumente structurale.