Fondurile europene,blocate în lipsa unei gândiri strategice

În prezent, România nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a începe folosirea fondurilor europene structurale şi de coeziune, prevăzute pentru perioada financiară 2014-2020. Pe de o parte, nu este terminată acreditarea instituţiilor româneşti care gestionează fondurile europene, iar, pe de altă parte, România nu a reuşit încă să îndeplinească toate condiţiile (ex-ante) convenite de către Guvernul României şi Comisia Europeană pentru absorbţia fondurilor europene.

Întrucât procesul acreditării este în curs, cu speranţa că se va încheia cât de curând, în cele ce urmează, ne vom referi numai la îndeplinirea unor condiţii ex-ante pentru absorbţia fondurilor europene

În toamna anului 2012, la Bucureşti, un înalt reprezentant al Comisiei Europene a prezentat Guvernului condiţiile ex-ante, care ar fi trebuit îndeplinte până la finele anului 2016. Aceste condiţii se refereau, de exemplu, la strategiile pe care România urma să le adopte , în vederea unei folosiri eficiente a fondurilor europene, cum sunt strategia pentru transporturi (care a fost adoptată de guvern), strategia pentru energie (în curs de realizare de ani de zile), strategiile pentru mediu, sănătate şi altele.

După cum se ştie însă, capacitatea de gândire şi planificare strategică nu este încă punctul forte al guvernelor României. De aceea, patru ani de zile nu au fost suficienţi pentru ca România să facă acest exerciţiu de gândire şi planificare strategică, respectiv să îndeplinească toate condiţiile ex-ante pentru absorbţia fondurilor europene.

Pentru Comisia Europeană, neasigurarea acestor condiţii ex-ante poate constitui un motiv de amânare sau suspendare a absorbţiei fondurilor europene destinate sectoarelor la care aceste strategii se referă.

Recent, comisarul european pentru dezvoltare regională a atras atenţia Guvernului României asupra necesităţii de a îndeplini toate condiţiile ex-ante. De ce insistă Comisia Europeană asupra acestor condiţii ex-ante ?

În primul rând, pentru că orice obiectiv de investiţii finanţat şi cu fonduri europene trebuie să se încadreze într-o gândire strategică pentru sectorul respectiv, respectiv să fie coerent cu obiectivele strategice ale României pentru sectorul respectiv. Astfel, în viitor, s-ar putea evita situaţiile anormale, când un pod modern Vidin-Calafat se termină într-o şosea Calafat-Craiova plină de gropi (abia acum, această şosea se află în modernizare).

În al doilea rând, se doreşte asigurarea finanţării depline a proiectelor de investiţii finanţate şi din fonduri europene. De regulă, fondurile europene participă la finanţarea unor obiective de investiţii în diferite proporţii, restul fiind finanţat din resurse proprii sau împrumutate ale beneficiarilor acestor investiţii. De aceea, este necesară coordonarea tuturor surselor de finanţare a obiectivelor de investiţii, finanţate şi cu fonduri europene, tocmai pentru a se preveni blocarea investiţiilor din lipsă de finanţare. Este de neacceptat o "gândire strategică" de genul, asigurăm fondurile din bugetul ţării pentru autostrada Bechtel, şi nu ne mai rămân bani şi pentru autostrăzile finanţate şi cu fonduri europene, pe care , totuşi, dorim să le începem.

În al treilea rând, Comisia Europeană consideră că orice proiect de investiţii important ar trebui să fie cunoscut de către opinia publică şi să fie consultate comunităţile locale, a căror viaţă va fi influenţată , în bine sau în rău, de realizarea unui proiect sau a altuia (de exemplu, un baraj pentru o viitoare centrală hidroelectrică sau o autostradă ar putea să aibă consecinţe pentru locuitorii din zonele respective).

Având în vedere că suntem deja în al patrulea an din perspectiva financiară europeană 2014-2020, fără ca România să fi început , în mod efectiv, absorbţia fondurilor europene, este necesar ca noul guvern să ia foarte în serios acest exrciţiu de gândire şi planificare strategică şi să asigure îndeplinirea tuturor condiţiilor ex-ante, în cel mai scurt timp posibil.