Fondurile europene, devalorizarea zlotului şi dimensiunea pieţei au ţinut Polonia în afara crizei

Securitatea energetică a Uniunii Europene, armonizarea pieţei europene şi discuţiile preliminare pentru întocmirea bugetului acestui organism sunt principalele direcţii ale preşedinţiei poloneze la Uniunea Europeană în 2011. Marek Korowajczyk, reprezentant al Minis-terului Economiei din Polonia, ne-a declarat: "Vom face munca < de jos > pentru acest buget, cât de departe vom putea, urmând să-l predăm pentru finalizare Danemarcei în 2012, când se va lua o decizie politică".

Domnia sa ne-a spus în legătură cu programul guvernului polonez pentru această etapă importantă a preşedinţiei europene, că numai rezumatul acestuia are 23 de pagini şi constituie o provocare deosebită pentru toţi cei care vor lucra pentru realizarea lui, dorind să reflecte o notă bună pentru ţările mai recent intrate în UE.

Domnia sa ne-a făcut câteva precizări în legătură cu perioada ultimilor doi ani de criză economico-financiară, care în Polonia nu s-a făcut simţită pregnant. "Au fost trei piloni care au susţinut economia ţării: fondurile europene atrase, care au constituit un pachet anti-criză. Polonia este ţara lider din Uniunea Europeană în atragerea acestor fonduri pentru care s-a muncit susţinut şi în care s-a dobândit o bună experienţă. Al doilea pilon s-a creat în momentul în care piaţa (şi nu guvernul) a impus devalorizarea zlotului (în 2007-2008). A fost un moment bun pentru exportatori şi dezavantajos pentru importatori, dar a crescut consumul intern. Aici a avut un rol important raportul zlot-euro. Al treilea pilon a fost piaţa mare a Poloniei care a marcat o dezvoltare consis-tentă. După aderarea la UE, schimburile comerciale ale oamenilor de afaceri polonezi cu ţările din marea piaţă europeană au crescut cu 40%".

Cristian Ilie, directorul general al afacerilor europene din cadrul Minis-terului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din România, a menţionat importanţa relaţiilor ţării noastre cu Polonia, bazate pe un parteneriat strategic cu totul deosebit, şi a subliniat că "există în continuare perspective foarte bune pentru dezvoltarea acestora. Polonia nu a simţit foarte tare criza pentru că au luat măsuri din timp, au făcut restructurări şi au acţionat prin legea PPP (n.r. parteneriat public privat) la timp. Este bine că oamenii de afaceri polonezi sunt alături de noi şi ne pot sprijini în atragerea fondurilor europene, domeniu în care suntem codaşi. Ne vom folosi de experienţa lor ca să atingem o creştere de 16% (faţă de 7%) în atragerea fondurilor europene, care alături de creşterea exporturilor noastre şi a schimburilor comerciale vor putea marca un semn al ieşirii din criză.

La noi a crescut inflaţia de la 2,7 la 7,8 în acest an, PIB-ul a scăzut cu 2,5, punct pozitiv având la şomaj cu un procent de 7,8% faţă de alte ţări, cu 20%".

În continuare, Cristian Ilie a spus: "Este o privire realistă asupra situaţiei noastre economice. Dorim să atragem investiţii străine cât mai mari în ţară, mai ales după noua lege a PPP, care pare să intereseze inves-titorii, având deja semne notabile în acest sens. După cum vom acţiona şi pe domeniul clusterelor care ar putea stimula IMM-urile în domeniul unor importante proiecte inovative (învăţământ, cercetare şi producţie).

Ar putea, de asemenea, să intereseze investitorii străini faptul că au fost reduse 215 taxe şi tarife din fis-calitate, s-a menţinut impozitul la 16% şi că potenţialul pieţei româ-neşti este deosebit, în special în domeniul energiilor".

Halina Golebicka, şeful Secţiei de promovare a comerţului şi a investiţiilor din cadrul Ambasadei Poloniei din Bucureşti, ne-a declarat: "Deşi sunt, încă, condiţii de criză economică în mai multe ţări, sunt sigură că există posibilităţi de colaborare economică intensă între Polonia şi România. Sunt sigură, de ase-menea, că în 2011 schimburile noas-tre comerciale se vor dezvolta mult mai mult faţă de anul 2009, când au scăzut. Schimburile comerciale sunt o prioritate pentru oamenii de afaceri polonezi. Numărul acestora va creşte în România în anul viitor, alături de cei mai recent sosiţi: Accreo, Kruk, Biogenis etc.".