Fondurile SAPARD, blocate de imposibilitatea elaborării de proiecte

Directorul adjunct al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti, Nicoleta Ciocârlie, a declarat, ieri, că experienţa din ultimii ani a dovedit că România se confruntă cu greutăţi în privinţa elaborării de proiecte pentru accesarea fondurilor europene. "Pentru proiectele din fonduri SAPARD ne-am confruntat cu imposibilitatea solicitanţilor de a elabora proiecte eligibile. Uniunea Europeană are nişte reguli stricte după care trebuie să lucrăm şi trebuie să învăţăm foarte bine acest lucru", a declarat Nicoleta Ciocârlie, citat de NewsIn.

În acest sens, directorul adjunct al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti a subliniat importanţa firmelor de consultanţă, către care a adresat un apel în vederea consilierii posibililor beneficiari ai fondurilor europene pentru elaborarea de proiecte.

Nicoleta Ciocârlie a explicat că una din măsurile prevăzute în prima axă prioritară stabilită în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) vizează utilizarea serviciilor de consiliere şi consultanţă.

"Un număr mare de exploataţii agricole se încadrează în categoria celor de semi-subzis­tenţă cu un grad scăzut al productivităţii şi competitivităţii produselor, iar agricultorii nu sunt suficient de pregătiţi să îndeplineas­că condiţiile de eco-condiţionalitate, de accesare a plăţilor directe sau a sprijinului financiar disponibil producătorilor agricoli", a argumentat directorul adjunct al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti.

De asemenea, Nicoleta Ciocârlie a arătat că importanţa accentului pe serviciile de consiliere şi consultanţă este determinată de faptul că principalul tip de fermă este reprezentat de mica gospodărie agricolă, cu o suprafaţă medie de 2,15 ha, reprezentând 53% din suprafaţa totală a terenului agricol din România.

Totodată, directorul adjunct al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti a explicat că, deşi "ponderea populaţiei ocupate în agricultură a fost şi rămâne ridicată, nivelul de instruire este scăzut". Pe aceeaşi linie, Nicoleta Ciocârlie a mai precizat că rata înscrierii în învăţământul tehnic agricol şi silvic este redusă la toate nivelurile de învăţământ.

Numărul proiectelor depuse în 2006 pentru finanţare SAPARD a crescut cu 56,3%, comparativ cu cele primite în perioada 2000-2005. Astfel, în 2006, au fost depuse 3.985 de proiecte în valoare de 1,09 miliarde de euro, în timp ce de la debutul proiectului SAPARD până la sfârşitul anului 2005, s-au primit 2.570 de proiecte.

Confruntaţi cu un număr mare de proiecte, reprezentanţii APDRP au anunţat, la sfârşitul lunii noiembrie 2006, că au solicitat Comisiei Europene prelungirea cu doi ani a termenului de efectuare a plăţilor, fiind în imposibilitatea de a finaliza plăţile aferente anului 2004. Regula programului SAPARD spune că plăţile aferente anumitor proiecte trebuie făcute în maxim doi ani de la contractarea acestora.

Pentru programul SAPARD România a primit fonduri europene de 1,5 miliarde de euro, din care a reuşit să cheltuiască 744 de milioane de euro. Diferenţa trebuie utilizată până în 2008, dată la care se finalizează programul SAPARD.

Potrivit Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, România va putea accesa, în perioada 2007-2013, fonduri europene în valoare de peste opt miliarde de euro, din care 7,5 miliarde sunt destinaţi proiectelor privind dezvoltarea rurală. Banii provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.