FORUMUL PĂDURILOR: În plină criză energetică, România ignoră combustibilii eficienţi, lemnul şi biomasa

Preţul lemnului continuă să crească. Motiv de îngrijorare atât pentru gospodăriile care se încălzesc cu lemn, cât şi pentru industria mobilei care îl utilizează ca materie primă.

Rezultatele licitaţiilor organizate de Romsilva arată o agravare a crizei lemnului şi o creştere a preţurilor pentru anul viitor. La licitaţia organizată recent de o direcţie silvică, preţul mediu a fost de 462 lei pe metrul cub, faţă de 147 lei pe metrul cub pentru producţia anului 2021. Anul acesta, oferta de masă lemnoasă s-a redus la jumătate faţă de producţia anului 2021 pe fondul unei incertitudini privind blocajele suplimentare care ar putea să apară din cauza suprareglementării evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, care ar putea reduce în continuare volumele disponibile în piaţă.

Preţurile exagerat de mari şi deficitul de resurse conduc la direcţionarea materiei prime către lemn de foc, afectând aprovizionare industriei. O industrie care susţine 150.000 locuri de muncă şi are un excedent în balanţa comercială de 3,5 miliarde de euro.

Aceste efecte sunt rezultatul unui deficit artificial creat în piaţă. În România se exploatează anual mai puţin de 65% din creşterea pădurii şi se acumulează un volum de masă lemnoasă nerecoltată de aproximativ 25 milioane metri cubi anual. Conform Inventarului Forestier Naţional, în perioada 2012-2017 s-a acumulat un volum nerecoltat de 133 milioane metri cubi.

"Tema merită să fie abordată şi din altă perspectivă. Lemnul furnizează o energie termică ieftină, accesibilă bazată pe o resursă internă, la jumătate de preţ faţă de cea bazată pe combustibili fosili", declară Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industria Lemnului - Prolemn.

În această iarnă, preţul gigacaloriei produse în CET-urile bazate pe combustibili fosili este de aproximativ 320 de lei fără TVA. La Suceava, funcţionează cea mai modernă centrală în regim de cogenerare care foloseşte biomasa forestieră şi din agricultură pentru producţia de energie termică şi electrică. Preţul gigacaloriei este de 142 lei fără TVA, adică de aproape 2,5 ori mai mic decât cel pe combustibili fosili.

"În mod paradoxal, statul subvenţionează încălzirea cu combustibili fosili, în timp ce energia termică verde, din biomasă, nu este susţinută. Nu doar că populaţia care se încălzeşte cu lemne nu beneficiază de nici un sprijin, dar prin sistemul SUMAL 2.0 accesul la resursa de lemn de pe proprietăţile forestiere mici şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier a fost îngreunată atât de mult, încât pur şi simplu se îngrădeşte accesul la resursa de lemn de foc esenţială pentru populaţia rurală, declară Cătălin Tobescu", preşedintele Asociaţiei Industria Lemnului - Prolemn.

În spaţiul public este promovată, în ultima perioadă, o informaţie incorectă privind interzicerea, printr-o directivă europeană, a folosirii lemnului de foc. În fapt, nu există o astfel de directivă, iar prin planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), România s-a angajat doar la o serie de reforme pentru protecţia mediului şi a biodiversităţii, respectiv, să diversifice mixul energetic în sectorul încălzirii populaţiei, reducând componenta de biomasă forestieră.

Cum disponibilizăm resursa verde, regenerabilă, pentru energie şi industrie? Pădurile şi mai ales modul în care folosim resursa din lemn regenerabilă, verde, disponibilă, au un impact imediat şi major în Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice. Aceste teme vor fi dezbătute la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, în data de 14 decembrie a.c.

Ziarul BURSA este partener media al evenimentului