FUNCŢIONARII CORPULUI DE CONTROL: "Raportul înaintat ministrului Transporturilor conţine date reale, probate de documente"

Informaţiile prezentate în raportul înaintat iniţial lui Cătălin Drulă, fostul ministru al transporturilor, şi ulterior lui Dan Vîlceanu, actualul ministru interimar de resort, sunt corecte, reale şi nu fac parte din categoria ştirilor false, au declarat, sub protecţia anonimatului, pentru ziarul BURSA, funcţionarii din cadrul Corpului de Control al Ministerului Transporturilor. Afirmaţia vine în contextul în care, în articolul "Transportul rutier, căpuşat de secretarul de stat Sandor Gabor" (Transportul rutier, căpuşat de secretarul de stat Sandor Gabor), publicat de ziarul BURSA în urmă cu o săptămână, Sandor Gabor a afirmat că raportul în care este incriminat "reflectă în mod tendenţios o versiune denaturată a realităţilor de fapt, cuprinzând date vădit inexacte şi/sau false, asamblate cu priceperea fabricanţilor de acuzaţii nefondate. Indiscutabil este un material extrem de elaborat, dar vădit tendenţios, care se poate realiza doar la dictare sau în baza unor materiale prefabricate, după reţete consacrate".

Referitor la afirmaţiile secretarului de stat pentru transportul rutier, funcţionarii Corpului de Control ne-au declarat: "Raportul este un document al Ministerului Transporturilor şi totodată o notă de informare adresată domnului ministru. Din punct de vedere al realităţii informaţiilor conţinute de respectivul document, nu cred că îşi poate permite cineva - fie el şi secretar de stat - să spună că membrii echipei de control au inserat informaţii false. Toate datele conţinute de raport sunt corecte, probate cu anexele acestui document, anexe care am văzut că nu au apărut în presă - probabil că nu au fost furnizate încă reprezentanţilor mass-media -, aşa că afirmaţiile privind întocmirea acestui raport după dictare reprezintă o jignire adusă Corpului de Control şi inclusiv directorului acestuia, care a aprobat documentul respectiv şi l-a înaintat ministrului transporturilor".

Angajaţii Corpului de Control au răspuns şi celor care afirmau în comentariile articolului publicat de ziarul nostru în urmă cu o săptămână că membrii echipei care a făcut verificări la Autoritatea Rutieră Română s-ar afla în legătură cu fostul director al instituţiei respective.

"Niciunul dintre membrii echipei de control nu are vreo relaţie de prietenie sau amiciţie şi nici vreun interes comun cu fosta sau actuala conducere a ARR", ne-au transmis funcţionarii Corpului de Control din cadrul Ministerului Transporturilor.

Prin prisma acestor noi informaţii, pare bizară decizia de săptămâna trecută a ministrului interimar Dan Vîlceanu prin care i-au fost redate secretarului de stat Sandor Gabor atribuţiile privind coordonarea activităţii ARR, a Registrului Auto Român şi a Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Amintim că în urma verificărilor făcute în primăvară de inspectorii Corpului de Control din cadrul Ministerului Transporturilor cu privire la activitatea ARR şi a secretarului de stat Sandor Gabor, a fost întocmit un raport care i-a fost înaintat fostului ministru Cătălin Drulă în 29 iunie 2021. Documentul respectiv, care ulterior i-a fost înaintat ministrului interimar Dan Vîlceanu şi pe care îl puteţi citi accesând link-ul https://www.bursa.ro/_documente/fisiere_articole/444747.pdf?2021-10-07%2011:49:05, arată că în urma acţiunii de control "au fost constatate indicii cu privire la săvârşirea de către persoanele responsabile, nominalizate în cadrul raportului, a unor posibile fapte de natură penală, prevăzute de Codul penal, fapt pentru care Raportul de control va fi transmis, imediat după aprobarea acestuia de către conducerea ministerului, organelor de cercetare penală, în vederea efectuării cercetărilor care se impun, potrivit competenţelor", aşa cum susţine, într-o adresă din luna august, Mihaela Sandu, director al Corpului de Control din cadrul Ministerului Transporturilor.

Conform raportului, transmiterea bazei de date de la Autoritatea Rutieră Română pe adresa personală a secretarului de stat Sandor Gabor, adresă de e-mail ce aparţine IFPTR Miercurea Ciuc, este ilegală şi de aceea trebuie sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Agenţia Naţională pentru Integritate, instituţii care ar trebui să verifice şi modul în care directorul general al ARR, Mihai Alecu, a dispus casarea şi transmiterea cu titlu gratuit a unor automobile din cadrul Autorităţii, precum şi încheierea unui contract cu o firmă care nu se afla în catalogul SEAP/SICAP la data consultării acestuia de către funcţionarii instituţiei publice.

Faţă de toate aceste date, de precizările făcute de inspectorii Corpului de Control pentru ziarul BURSA, care afirmă că toate informaţiile din raport sunt reale, probate cu documente, şi faţă de decizia ministrului interimar Dan Vîlceanu şi de ignorarea acestui raport, timp de trei luni, de către fostul ministru Cătălin Drulă, reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor de Transport Autorizaţi din România (COTAR) au declarat că vor înainta plângere penală pe numele celor doi înalţi oficiali pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului.

Conform dispoziţiilor articolului 269 Cod Penal, infracţiunea de favorizare a infractorului înseamnă "ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate" şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă

"Toată această stare de lucruri a fost tolerată din 29 iunie 2021 şi până în 8 septembrie 2021 - când şi-a depus demisia din funcţia deţinută - de fostul ministru al transporturilor Cătălin Drulă, care nu a aprobat raportul întocmit de Direcţia Corp Control şi care nu l-a trimis organelor de cercetare penală, ceea ce în opinia noastră constituie favorizarea infractorilor", a declarat, pentru ziarul BURSA, Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.

La această infracţiune, Parchetul ar mai putea reţine şi dispoziţiile articolului 267 Cod Penal care prevăd infracţiunea de omisiunea sesizării şi care arată că "funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă".