Federaţia ACUE (a furnizorilor de utilităţi) a anunţat, ieri, că pledează pentru o dereglementare graduală a pieţei gazelor naturale, pentru a evita haosul în rândul consumatorilor şi creşterea imprevizibilă a preţurilor. ANRE (reglementatorul pieţei de energie) a anunţat că, de la 1 iulie, propune liberalizarea completă a pieţei pentru consumatorii industriali, întrucât preţul gazelor interne din calendarul de liberalizare a ajuns foarte apropiat de media europeană.
Reprezentanţii ACUE arată, într-un comunicat: "Preţurile actuale ale gazelor naturale din producţia internă au ajuns deja la convergenţă cu cele ale gazelor de pe pieţele din Europa de Vest. În condiţiile în care persistă necesitatea de a se importa gaze pentru acoperirea consumului total al ţării, este de aşteptat ca, în absenţa unui cadru legislativ potrivit, preţul gazelor naturale din producţia internă, care provin aproape exclusiv de la doar doi producători, să crească până la un nivel comparabil cu cel al gazelor ruseşti din import. Acestea sunt mai mari decât ale celor din Europa de Vest, ceea ce va accentua procesul de deteriorare a competitivităţii economiei româneşti şi va afecta atât consumatorii care se află deja pe piaţa liberă, cât şi cei 170.000 de alţi consumatori industriali şi comerciali, care nu vor mai beneficia de preţuri reglementate".
Furnizorii cer o piaţă angro lichidă, capabilă să livreze produse şi să ofere condiţii care să îndeplinească aşteptările clienţilor, precum şi să fie create toate instrumentele necesare pentru dezvoltarea ofertelor alternative.
În prezent se discută despre eliminarea tarifului reglementat pentru consumatorii non-casnici începând de la 1 iulie 2014, deşi lipsesc soluţii alternative viabile, conform sursei citate. O astfel de modificare ar afecta aproximativ 170.000 de firme din România, care au un consum anual de gaze de circa 20 TWh.
De exemplu, în Marea Britanie, prima ţară europeană care a implementat liberalizarea, tranziţia spre o dereglementare completă a durat mai mult de 15 ani. Strategia autorităţii de reglementare a fost de a crea mai întâi o competiţie reală şi sănătoasă înainte de a elimina pentru totdeauna preţurile reglementate, mai spun reprezentanţii ACUE.
În alte ţări, legislaţia naţională a prevăzut, în general, perioade de tranziţie mai scurte: de la şase luni pentru consumatorii foarte mari, până la 4-5 ani pentru consumatorii industriali mai mici şi consumatorii comerciali. Totuşi, ca rezultat al unor disfuncţionalităţi semnificative, autorităţile din Spania şi Italia au fost obligate ulterior să amâne termenele de implementare, mai spune ACUE.
Federaţia susţine emiterea unei Ordonanţe de Urgenţă pentru implementarea unui calendar de dereglementare rezonabil, care să permită o tranziţie lină a consumatorilor către o piaţă negociată, cel puţin până la sfârşitul anului 2015. În această perioadă, alături de dezvoltarea pieţei libere şi a instrumentelor aferente, va fi necesară continuarea existenţei preţurilor reglementate pentru categoriile de consumatori afectaţi, care să reflecte un preţ corect al gazelor de producţie internă, iar costurile gazelor naturale de import necesare să fie alocate într-un mod obiectiv.
ACUE a semnalat existenţa unor riscuri suplimentare în ceea ce priveşte preţurile şi dezvoltarea pieţei, care sunt generate de actuala criză politică dintre Ucraina şi Rusia, ceea ce, în opinia furnizorilor, ar putea duce la perturbări pe piaţă şi la evoluţii imprevizibile ale preţurilor gazelor naturale tranzacţionate, în special pe perioada de iarnă, când importul gazelor de origine rusească este obligatoriu pentru a asigura stabilitatea sistemului şi pentru a furniza cantităţile de gaz necesare pieţei din ţara noastră.
Înfiinţată în mai 2012, Federaţia ACUE numără circa 25 de membri, între care grupuri puternice din sectorul energetic, respectiv E.ON România, GDF SUEZ Energy România, Distrigaz Sud Reţele, ENEL România, CEZ România, Electrica SA, Electrica Furnizare, Congaz, WIEE, Wirom Gas, care angajează, în total, peste 20.000 de angajaţi şi au o cifră de afaceri anuală estimată la peste 4 mld. de euro.